Seara lui Meyerhold

Unul dintre faimoşii regizori ai epocii, căsătorit cu actriţa Marietta Sadova cu care a trăit o frumoasă poveste de iubire, Haig Acterian a fost şi un important cronicar în acea perioadă, când a purtat o însemnată corespondenţă cu Gordon Craig, pe care l-a cunoscut personal. Şi iată ce-i scrie el Mariettei, plecat fiind din Bucureşti…

Mai 1930, „marţi noaptea”, Haig Acterian îi scrie Mariettei Sadova de la Berlin:

“Vin de la seara lui Meyerhold cu “Revizorul”. Gogol nu este decît în costumele de epocă, restul fantezie extreme de interesantă a lui M [eyerhold]. Actorii, supli şi mediocri, ansamblul pus la punct, dar premiera a suferit din pricina nepotrivelii recuzitelor şi unui trapez mobil de 3 metri pătraţi pe care se joacă. Rămân la convingerea că arta dramatică rusă trebuie să fie realistă şi deci Stanislavski rămâne personalitatea cristalizată din care talentul Meyerhold, excentricul Tairoff şi genialul Vakhtangoff se trag.

Meyerhold are o fantezie a simplificării clipei dramatice care trebuie servită de mari actori. Cei de astă seară “aşa şi aşa”. Am găsit definiţia: fantezie stilizată în sensul simplificării, aplicată nepotrivit pe humorul  realist al “Revizorului”. La Stanislavski Gogol crapă de rîs, la Meyerhold hazul e depărtat şi satira accentuată. Seară de observaţii extreme de interesante şi de comparaţii.

Să vedem şi celelalte. Joi sunt la ei, la repetiţia piesei “Brülle China” Tretyakov. Pentru că ştiu că vine M[eyerhold] joi mă înfiinţez să-l descos. Am stat azi cu ajutorul tău, bietul, disperat că scena e prea mică pentru decorurile lor; am stat cu ei, au tăiat, au sucit doar să iasă. Meyerhold nici nu se interesează de acestea. Seara dîndu-şi seama de muncă şi greutăţile învinse de autor a ieşit cu el la rampă. M[eyerhold] nu e bătrân. Trebuie să aibă vreo 55.

La 24 februarie 1935, îi scrie Mariettei Sadova de la Genova:

“Eu stau aici (la Genova) până la 27, cînd plec la Paris. Mâine şi poimîine voi munci spre a redacta portretul lui Craig. Acum e noapte. Azi după ce ţi-am pus scrisoarea la cutie m-am învîrtit prin port şi prin uliţele Genovei care ca orice port e extrem de interesant. Am fost la masă la Craig şi am stat de la 12-8 seara iarăşi discutând şi vorbind despre lucruri interesante, văzînd comorile pe care le are în bibliotecă. Omul ăsta nu iese cu anii din casă. Ai auzit aşa ceva? Dar cum să iasă, cînd are atîtea comori în casă. Are să-mi dea lucruri inedite pentru cărticica mea despre el. Dar scoate cu greu căci păstrează multe pentru memorii, la care lucrează. Dar paginile mele vor fi, cred, mai interesante decât memoriile lui, pentru că el prea le întinde şi are de înapoiat palme. Eu vreau să-l iau aşa cum e. Pentru că la înapoiere ne întoarcem prin Genova şi astfel îl cunoşti şi tu, da?

(…) Iubire, mîine mă duc la el. Fac abstracţie de toată frumuseţea locurilor de prin împrejurimi doar ca să pot sta cu el. Nu mă voi duce nicăieri, mă voi duce în această bibliotecă şi voi sta de vorbă cu acest om. Mi-am făcut o bogată îndrumare în Shakespeare (studiul lui Haig Acterian despre Shakespeare avea să apară în 1938 – n.red.). Ce păcat că n-avem noi bani, că cineva din ţară la noi nu există spre a cumpăra cu 2-3 milioane de lei această extraordinară bibliotecă gata de vînzare, de două ori însemnată: prin valoarea în sine a cărţilor; sînt unele care nu există nicăieri, şi prin valoarea adnotărilor lui Craig”.

Cu câteva zile mai înainte, Haig Acterian anunţase tot printr-o epistolă: “Cu Craig se cam petrece o tragedie. E din ce în ce fără bani. Se gîndeşte să-şi vîndă biblioteca care valorează vreo cinci milioane de lei. Eu ştiu ce însemnează asta.” Cu şase ani în urmă, Haig Acterian îşi vînduse biblioteca personală ca să facă rost de bani să plece la Viena două săptămâni pentru a o vedea pe Marietta Sadova, care era bolnavă, şi pentru a-l cunoaşte pe Joseph Gregor, directorul bibliotecii “Theater Sammlung.”

Fragmente extrase din volumul “Dragostea şi viaţa în lumea teatrului”, de Haig Acterian.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.