Într-un colț al scenei o zărim pe tânăra procuroare Teodora Banu, căreia apropiații în spun Teo, încercând să-și omoare timpul pe care trebuie să îl petreacă la noul ei serviciu, pregătindu-și, probabil, viitoarele examene de promovare în profesie. Adică citind dintr-o carte a criminologului Cesare Lombroso.
În celălalt colț se află tânărul locotenent Popescu Filip, pe care amicii îl alintă Fifi, de abia transferat de la Brigada Rutieră la Criminalistică. Și el este mare iubitor de lectură. Tocmai citește o carte de estetică, devenită corp delict alături de o butelie, ambele furate de un hoț și el, probabil, un ins cu preocupări intelectuale.
Numai că, iată, sună telefonul și o voce care ține în ruptul capului să își păstreze anonimatul, îi anunță bravului reprezentant al Miliției populare de la finele anilor ’70, răpirea profesorului universitar și lingvistului de mare valoare pe nume Teofil Cantemir. Ca să vezi! Ce ciudat, ce bizar și ce coincidență, mai bizar chiar decât în Cântăreața cheală a lui Ionesco, soția își alintă soțul cu apelativul Fifi. Fifi. Așa că primul Fifi, cel de la lege și ordine, o alertează pe tovarășa procuror Teo și o convoacă la hotelul Minerva spre a ancheta dispariția celui de-al doilea Fifi. Omul școlii. Care venise în orașul lor de provincie în calitate de președinte al Comisiei de Bacalaureat. Și care, chiar a doua zi, ar trebui să își intre în pâine.
Așa începe „comedia polițistă cu milițieni” Fata Morgana, datorată regretatului dramaturg Dumitru Solomon. Fiind vorba despre o scriere ce se reclamă din categoria policier-ului, desigur că nu voi povesti mai departe „desfășurarea acțiunii”. Una cu multe travestiuri, situații neașteptate, cu crime, cu afaceri de corupție, nenumărate amante și soții și cel puțin tot atâtea qui-pro-quo-uri. Excepțional strunite de talentul și umorul neuitatului autor al „pieselor cu filosofi”, care, scriind Fata Morgana, a dat ceea ce poate fi socotită unica lui comedie în stare pură. Sau comedie bufă.
Victor Ioan Frunză, un expert al punerilor în scenă ale pieselor lui Dumitru Solomon, a montat Fata Morgana în extrem de cocheta sală „Iosif Naghiu”, de care dispune la aceasta oră Teatrul Dramaturgilor Români. Nu este însă pentru prima oară când regizorul se apropie de comedia lui Dumitru Solomon. A mai făcut-o cu mai bine de 30 de ani în urmă, la Secția română a Teatrului de Stat din Oradea. Spectacolul cu Examen de bacalaureat (acesta a fost titlul sub care s-a jucat atunci piesa) însemna el însuși o recidivă. Intra în repertoriu la numai trei luni distanță după ce tot Victor Ioan Frunză montase la nivelul excelenței superba parabolă Apa. Și al doilea din istoria colaborărilor lui cu scenografa Adriana Grand.
Sigur, ca de fiecare dată când Victor Ioan Frunză revine asupra unui text nici măcar nu poate fi insinuată acuzația de copy paste. Și montarea a cărei premieră a avut loc la finele lunii februarie a anului 1985 era extrem de curajoasă, cu multe aluzii la nefirescul scandalos al dictaturii comuniste. De aici și un mic scandal în redacția revistei Familia, care tocmai era pe punctul să publice o cronică ce semăna mai curând a denunț polițienesc. Cronică oprită de la tipar din motive extrem de felurite. Însă și ele grăitoare pentru absurdul timpurilor.
Spectacolul de acum, în a cărui atmosferă și epocă intrăm ascultând mai întâi câteva dintre șlagărele vremii (Dan Spătaru, Angela Similea, Mihaela Runceanu și, îndeosebi, Corina Chiriac cu atât de mobilizatoarea Țara mea cu ochi frumoși, reluată în chip de concluzie în momentul aplauzelor finale), include inserturi din programele de televiziune din epocă, dar și fragmente din discursurile mobilizatoare ale lui Nicolae Ceaușescu având ca temă educația tineretului și rolul care le revine în această amplă, măreață, patriotică operațiune literaturii și artei.
Însă principala resursă a comicului fără margini ce caracterizează spectacolul derivă din extrem de inteligenta exploatare a situațiilor dramatice și din felul în care sunt ele transpuse scenic de jocul actoricesc. Carol Ionescu și Blanca Doba îi siluetează cu pricepere, eleganță și cu farmecul specific vârstei pe cei doi tineri vajnici apărători ai legii, ai eticii și echității socialiste. Și simpatici, și doritori de afirmare, și naivi, și nițeluș prostuți, și marcați de îndoctrinarea comunistă. Adrian Nicolae, Sorin Miron și George Costin îi aduc în scenă pe „oamenii noi”, ai pilelor, cunoștințelor, relațiilor caracteristice epocii de mari victorii pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Adică nepriceputul, hoțul, aranjorul pus să conducă hoteluri ori să se ocupe de alimentația publică, tovarășul „de sus” care știe când trebuie acționat „incognito”, sportivul cu mușchi, dar fără curaj și fără minte. Corina Moise, Nicoleta Hâncu și Daria Pentelie joacă cu aplomb diverse tipologii feminine. Adică soția dezamăgită de bănuiala adulterului, camerista simplă păcălită de directorul fără scrupule al hotelului cu promisiunea că o va promova pe un post de stripteuză și bomba sexy care „se sacrifică” pentru Bacalaureatul și pașaportul Sportivului. Alexandru Pavel este interpretul fără cusur al profesorul Fifi, expert în conjuncția și, dar și în valențele ei adverbiale ca și în câteva circumstanțiale, în vreme ce Andrei Huțuleac îi joacă exemplar, cu farmec, și bine interpretate elemente diferențiatoare pe gemenii Castor și Polux. Unul mai tolomac ca altul.
Precum în mai vechiul Mobilă și durere, Adriana Grand valorifică la maximum spațiul scenic. Ea nu recurge la soluția simplă, elementară, a sugerării camerei de hotel. Un întreg etaj al stabilimentului cu pricina este adus pe scenă spre a se sugera și astfel agitația produsă de enigmatica dispariție a profesorului Teofil Cantemir.
Teatrul Dramaturgilor Români
FATA MORGANA de Dumitru Solomon
Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză
Scenografia: Adriana Grand
Cu: Carol Ionescu (Popescu Filip, locotenent de miliție), Blanca Dobă (Teodora Banu, procuror stagiar), Adrian Nicolae (Directorul hotelului), Sorin Miron (Pscpsc), Alexandru Pavel (Teofil Cantemir zis Lombroso), Corina Moise ( Soția acestuia), Daria Pentelie ( Diana, elevă), George Costin (Sportivul), Andrei Huțuleac (Castor și Polux)
Data reprezentației: 8 decembrie 2018
Print