Există destule teatre în România care, în jurul anului 2005, au intrat în renovare. În unele cazuri, rezultatele au fost lăudabile și se poate vorbi despre o reabilitare reușită, care a optimizat spațiul, a înlocuit sau a înnoit dotarea tehnică precară, uneori chiar primitivă. Există instituții de spectacol unde investițiile s-au concretizat într-o îmbunătățire reală, chiar dacă ea a stârnit și controversă.
Există, pe de altă parte, proiecte în desfășurare ce ridică destule semne de întrebare. Fondurile UE alocate renovării clădirii istorice a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, o vreme mic fief al libertății și al calității, nu s-au materializat până acum într-o lucrare amplă și temeinică, susține opinia publică din partea locului, în așteptarea noului sediu, care pe care Primăria Piatra Neamț și Consiliul Județean întârzie să-l prezinte și să-l redea scopului său: teatrul.
Clădirea cunoscutului teatru la care au jucat cândva Leopoldina Bălănuță, Florina Cercel, Coca Bloos, Oana Pellea, George Motoi, Florin Piersic și atâți alți artiști importanți și care a fost inaugurată, în 1958, de regizorul David Esrig cu spectacolul Vicleniile lui Scapin, care avea să rămână o producție de referință, este în renovare de doi ani, iar rezultatele se lasă așteptate, susțin unii reprezentanți ai opiniei publice, printre care și câțiva foști conducători ai instituției: Gheorghe I. Bunghez, Mircea Zaharia și Cornel Nicoară. Lor li se alătură actualul director Liviu Timuș, simțindu-se dator să avertizeze că edificiul riscă să fie mutilat și deturnat de la scopul său, în vreme ce autoritățile locale ce coordonează proiectul de reabilitare nu oferă nicio explicație pentru calitatea îndoialnică a lucrărilor efectuate.
În petiția inițiată pentru a semnala starea îngrijorătoare a teatrului se precizează astfel: “
„Nimeni nu şi-a imaginat că cei ce s-au angajat la o astfel de importantă şi plină de răspundere acţiune – care impunea, mai presus de orice, profesionalism şi seriozitate – pot trece la închiderea instituţiei, la demolarea tuturor instalaţiilor tehnice, a mobilierului şi a altor dotări şi componente specifice, fără a avea garanţia înlocuirii lor cu altele măcar la fel de performante, garanţia existenţei integrale a resurselor financiare, fără consultanţă de specialitate (inclusiv din teatru) şi fără contracte cu furnizorii specializaţi în asigurarea echipamentelor strict necesare funcţionării teatrului. (Detalii am prezentat în SCRISOAREA DESCHISĂ dată publicităţii la 04.02.2013)
În această situaţie când, în loc de responsabilitate politică şi administrativă, asistăm la pasarea răspunderii, iar teatrul este învinovăţit că nu acceptă imediat o recepţie parţială (în fond frauduloasă), când riscăm să ne plece actorii şi ceilalţi creatori, când se amână sine die încheierea corespunzătoare a tuturor lucrărilor, trebuie să acţiomăm noi, cu responsabilitate şi spirit civic.
Ca atare, stimaţi prieteni, vă rugăm să vă alăturaţi multiplelor noastre demersuri la forurile locale şi centrale, la parlamentari şi ministerul de resort, inclusiv la protestele civice legale, preconizate a se desfăşura în luna martie. Vă rugăm să daţi greutate, prin semnătura şi opiniile Domniilor Voastre, solicitării noastre de cercetare a felului în care s-au derulat lucrările de restaurare la clădirea TEATRULUI TINERETULUI, dar şi pentru adoptarea măsurilor care se impun, la finalizarea optimă a lucrărilor de construcţii-montaj şi asigurarea dotărilor profesionale, în vederea grabnicei reveniri a clădirii la rosturile ei fireşti şi a actorilor, înapoi în templul Thaliei, din Piatra-Neamţ“.
Petiția poate fi accesată la: