Circul trebuie să se reinventeze cu o viteză mai mare decât o face teatrul însuși, orice am înțelege prin teatru. Adaptarea și inovația sunt necesare, însă nu se întâmplă tocmai des ca circul să stea sub semnul lor, cu excepția acelei arte eclectice practicate de companiile de elită.
Există, din când în când, inițiative demne de luate în seamă, care atrag atenția asupra forței pe care încă o are această artă asociată cu începuturile artelor performative. Una dintre ele prinde contur acum.
Nici gând să fie vorba despre vreun număr revoluționar de iluzionism, de vreun trup care va fermeca publicul sau de vreo dresură care va hipnotiza spectatorii. Proiectul trupei londoneze Circumference merge în altă direcție: își propune să sublinieze legătura dintre circ și societatea de azi, mai exact să cerceteze serios impactul tehnologiei de azi asupra relațiilor intime dintre oameni. O face printr-un spectacol intitulat „Shelter Me” și bazat pe un concept interactiv, care presupune implicarea concretă a spectatorului, contactul fizic cu un spațiu delimitat și cu tehnologia de care e dependent, în special cu telefonul mobil, pe care realizatorii producției îl folosesc pur și simplu pentru că el este un icon al lumii noastre și un obiect care poate fi utilizat în varii scopuri.
Folosirea în exces a rețelelor sociale ne poate aliena, așa cum repetă de ani buni psihologii, dar aceste instrumente de azi au, pe de altă parte, o utilitate de necontestat și pot crea legături. La „Shelter Me” spectatorii sunt rugați să nu-și închidă telefoanele mobile și să intre în joc: să se lase călăuziți de povești și SMS-uri.
„E clar că simțim efectul pozitiv al tehnologiei comunicării, dar și o anumită alienare”, susține Aislinn Mulligan, care face parte din trupa Circumference. Acesta din urmă vrea ca spectatorii să pătrundă în spectacol într-un mod cât se poate de fizic, de concret, să simtă concretețea celuilalt și astfel să descopere fețele comunicării mediate. „Asta se face prin intermediul tehnologiei și se află la un capăt al spectrului, pe când a avea în prezența ta o ființă reală, în carne și oase, a crede în cineva, este la celălalt capăt”, explică Aislinn Mulligan, citată de cotidianul „The Independent”, adăugând: „O să implicăm spectatorii cât mai intim. O să ne mișcăm în jurul lor, o să-i atingem. Contactul fizic, prezent, o să fie în contrast evident cu contactul pe care-l stabilești cu cineva când citești sau scrii un SMS“.
Trupei de la Circul Circumference i s-au alăturat în acest proiect artiști vizuali dornici să participe la „o călătorie acrobatică“ în care se regăsesc elemente de performance, se recurge la instalații și se conturează un întreg coerent, unde artiștii și spectatorii nu se află în spații clar delimitate. Oameni care nu se cunosc se aproprie și stabilesc dialoguri, ființele interacționează prin tehnologie dincolo de tehnologie. Comunicarea și incomunicarea, obsesii ale artei contemporane, obsesii ale teatrului contemporan, care se blochează adesea în inerții și clișee, se dezvăluie grație unui concept deschis, nuanțat, permisiv, baza unui spectacol de circ ce pune în lumină puterea unei arte care „nu mai e ce-a fost“. Într-o primă fază, „Shelter Me“ se joacă la Theatre Delicatessen de la Londra până pe 5 iulie.
Print