Există oameni dăruiți de Dumnezeu cu harul de a aduna lucrurile laolaltă, de a descoperi cât mai multe puncte comune pe care le-am putea împărtăși unii cu ceilalți astfel încât să ne putem regăsi într-un spațiu comun al dialogului, sub orice formă s-ar desfășura el, de a uni s-au chiar reuni oameni, cu destinele lor risipite în lume, pentru a-și regăsi locurile de unde istoria lor a început a fi povestită din generație în generație. Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI, este o astfel de persoană binecuvântată care, cu zâmbetul ei cald și generos te privește direct în ochi și parcă nu-ți vine a crede că în această lume secătuită de orice valoare morală ea continuă să creadă în oameni și minunata lor putere de a fi oricând mai buni! Tot așa cum există oameni cărora Dumnezeu le dăruiește inteligența și puterea de a face ca lucrurile să se întâmple, de a mișca lumea înainte pentru a-i arăta frumusețea pe care o poartă în sine, de a împlini ceea ce alții doar au îndrăznit să viseze. Valerian Mareș, Președinte al Fundației Art Production, susține neobosit de ani de zile acest uriaș efort, care a devenit între timp un crez al său și care-l și reprezintă de altfel, în sensul că orice e posibil cu condiția să crezi cu tot sufletul în ideea ta, fără a precupeți niciun efort care duce la realizarea sa! Acești doi Oameni au creat împreună Întâlnirile JTI, un eveniment care a devenit între timp unul dintre cele mai importante manifestări artistice din România, iar începând din 2012 din Bulgaria și Moldova.
Anul acesta, când toamna încă nu se hotărâse să coboare peste noi, am fost invitată să particip la cea de-a doua ediție a Întâlnirilor JTI de la Chișinău, realizată în colaborare cu Institutul Cultural Român, pentru a asista la cele două reprezentații ale spectacolului ”D’ale Noastre”, creat de Gigi Căciuleanu după opera dramaturgului I.L.Caragiale. Evenimentul s-a consumat în sala Teatrului Național Mihai Eminescu, în foyerul căruia este expusă poza primului regizor modern român Ion Aurel Maican, director al Teatrului din Chișinău în perioada interbelică. Spectacolul „D’ale Noastre”, a cărui premieră a avut loc în urmă cu un an, își țese deja propria istorie atât prin cele două nominalizări la Gala Premiilor UNITER din acest an, respectiv la categoria Cel mai bun Spectacol și la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal (Lari Giorgescu), cât și prin turneele susținute deja în cele mai renumite metropole ale Europei.
Creat într-un spirit foarte accesibil spectatorului secolului XXI, marcat de viteza comunicării și de dezvoltarea tehnologiei informaționale, creația lui Căciuleanu nu oferă doar o nouă cheie de lectură a operei lui Caragiale, ci, poate cel mai important aspect, relevă potențialul său caracterologic universal. Extrăgând și prezentând doar intriga din situațiile specifice caragialiene, Căciuleanu a decontextualizat astfel acțiunea dramaturgică, eliberând-o din determinarea sa geografică.
Succesul a fost imens astfel încât, publicul care a umplut sala până la refuz în cele două seri cât s-a prezentat spectacolul, a aplaudat și ovaționat artiștii minute în șir, stând în picioare. La ieșirea din sală, am putut să văd fețele spectatorilor luminate de bucuria pe care ți-o oferă trăirea unei emoții autentice.
Pentru Gigi Căciuleanu, această ediție a Întâlnirilor JTI, a reprezentat și o călătorie în trecutul istoriei familiei sale. Nu o regăsire, căci n-a ajuns niciodată atât de adânc în inima Moldovei, ci mai curând o descoperire a propriilor rădăcini. Situat la o distanță de 31 de kilometri de Chișinău, satul Mășcăuți din raionul Criuleni adăpostește osemintele pământești ale familiei boierului Ion Sârbu, străbunicii marelui artist. Încă mai există conacul familiei, astăzi transformat în dispensar pentru copii, tot așa cum încă mai rezistă și copacul din curtea acestuia, un copac ”cu rădăcinile înfipte în cer”, purtând însemnele nenumăratelor istorii care au brăzdat adânc sufletul acestui petic de pământ. În arhivele satului se menționează că în istoria Bisercii ”Sfinții Arhangheli” , la un moment dat, când a fost necesară restaurarea ei după incendiul care distrus-o total, boierul Gheorghe Sârbu a fost cel care a cedat pământul moșiei Măscăuți, care aparținea familiei, pentru ca să se înalțe noul lăcaș de cult. Biserica este văruită toată în albastru și pare că tot cerul se oglindește în ea.
Călătoria s-a încheiat la Liceul teoretic ”Ion Sârbu” din sat, unde copii l-au așteptat cu pâine și sare pe Căciuleanu, rânduiți cuminte pe treptele scării de la intrare. L-au condus apoi în sala de mese, pesemne cea mai spațioasă din școală, pentru ai prezenta un program artistic, pe care l-au pregătit special pentru această întâlnire. I-au cântat în cor câteva cântece, i-au recitat două dintre poeziile scrise de el, i-au prezentat un film realizat din pozele luate de pe internet și i-au adresat câteva întrebări, cu speranța că din răspunsul lor vor putea împărtăși din experiența lui.
Scriu și-mi dau seama în același timp că nu pot reda emoția care a cuprins întreaga încăpere. Dintr-odată cuvintele nu mă mai ajută, alunecă dincolo de sentimentul pe care doresc să-l redau. Lumina aurie care inunda sala de mese crea senzația că ne aflam cu toții într-un borcan cu miere. Părea că timpul se oprise în loc, …… ori poate noi ieșiserăm cu totul din TIMP.
Am să păstrez pentru totdeauna în suflet drumul până la Mășcăuți străjuit de păduri de mesteceni (copacii albi cum îi numesc eu) și zâmbetul timid al copiilor de la școala din sat. Dacă toată lumea ne este la dispoziție, în urma acestei călătorii am înțeles că acel copac din curtea conacului familiei boierului Ion Sârbu îi aparține doar lui Gigi Căciuleanu! L-a căutat peste tot în lumea întreagă, iar acum, în sfârșit, l-a găsit!
Print