Universurile și stilul inconfundabil al scriitorului columbian care fascinează milioane de cititori de zeci de ani atrag și oamenii de teatru.
Gabriel Garcia Márquez se numără printre autorii aceia inclasabili, ce reușesc să captiveze categorii de cititori cât se poate de diferite. Oamenii îndrăgostiți de literatura lui, pasager sau pentru totdeauna, sunt de toate vârstele și de toate felurile: tineri, bătrâni, filologi, ingineri, artiști, IT-iști etc. Romanele și povestirile lui, în care abundă creaturi greu de descris, întâmplări cu o aură fabuloasă și povești în care se întâlnesc lumi reale și lumi imaginare, au atras, desigur, câțiva cineaști curajoși, fără însă a da naștere unor creații remarcabile.
Surpriza plăcută este că în ultimii ani literatura lui a început să aprindă și imaginația oamenilor de teatru, care nu se prea închesuie la dramatizări. În octombrie 2012, la câțiva ani după apariția mult criticatei ecranizări după Dragostea în vremea holerei, a avut loc premiera unui spectacol de teatru inspirat de același roman, pornind de la o dramatizare realizată de spaniolul Caridad Svich. Având o distribuție de doar patru actori care vorbesc în spaniolă, producția de la Repertorio Español, New York, n-a strârnit, nici ea, entuziasmul comentatorilor, dar a readus în atenție potențialul dramatic din literatura celebrului columbian. Și nu este singurul spectacol de acest gen propus în ultimii ani de teatrul hispanic din America.
Mai recent însă Little Angel Theatre din Islington a pus în scenă un spectacol de teatru de păpuși inspirat dintr-o nuvelă a aceluiași autor. Intitulat A Very Old Man with Enormous Wings/ Un om foarte bătrân cu aripi uriașe, acesta a fost creat pentru aniversarea a cincizeci de ani a teatrului-gazdă și e dedicat, spune afișul, tuturor celor care au peste șase ani și cred că un om foarte bătrân poate să zboare. Frumusețe în ruină și o realitate magică, în care fiecare visează la cinci minute de glorie și bogăție. Povestea fermecată începe cu un copil care are febră mare, cu un cățel care aleargă după propria coadă, cu Mama care-și dorește o mătură nouă și cu Tata care privește absent spre mare. Și, la un moment dat, marea se învolburează, cerul se frământă și din el se prăbușește pe mal un om foarte bătrân, cu aripi uriașe. Pentru săteni, creatura venită din altă lume este și înger, și o găină gigantică, și un om uriaș.
Realismul magic al scriitorului columbian este transpus pe scenă, unde spectatorii văd întâmplări bizare, din altă lume, la care oamenii trebuie să reacționeze ca și cum ele ar face parte din viața de zi cu zi. Păpuși expresive creează o atmosferă de basm, ce gravitează în jurul făpturii angelice care înspăimântă și fascinează, schimbând viața unui sat care se zbate cu greutățile lui. Un preot care vrea să arate că nu e înger, un om care nu poate dormi noaptea din cauza gălăgiei pe care o fac stelele în cer şi încă unul care merge câș se întâlnesc cu alte personaje într-o creație de mare inventivitate, semnalată de toate publicațiile importante și lăudată și pentru prestația actorilor-păpușari.