Care e granița între normalitate și nebunie? Unde începe și unde se termină realitatea? Ce este, de fapt, realitatea? Într-o lume în care adevărul și minciuna, iluzia și așa-zisul concret se amestecă mai mult ca oricând, într-o lume în care măștile sunt mai prezente ca oricând, în care închiderea în realități proprii se practică la [...] Citește în continuare
Adriana Grand
S-a discutat mult la un moment dat dacă este sau nu este necesar un teatru al dramaturgilor români. Însă, într-un București în care nu numai că nu se construiesc teatre noi, ba dimpotrivă, cele vechi se mai și închid din diverse motive, orice nouă sală de teatru nu poate fi decât de bun augur. Important [...] Citește în continuare
Departe de a fi doar o comedioară burgheză, cum a fost montat adesea, „Totul în grădină” – un text pe care Edward Albee l-a adaptat după versiunea lui Giles Cooper, transformându-l într-un succes pe Broadway, la sfârșitul anilor ’60 – cunoaște acum, în versiunea lui Victor Ioan Frunză, de la Teatrul de Comedie o reinterpretare [...] Citește în continuare
Vineri, 26 și sâmbătă, 27 ianuarie, ora 19.00, la Sala Studio a Teatrului Maghiar de Stat Cluj se va juca spectacolul Îngeri în America de Tony Kushner, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză și scenografia semnată de Adriana Grand. Spectacolul este compus din două părți de sine stătătoare, iar acestea se vor [...] Citește în continuare
Dramaturgia românească din categoria capodoperă sau texte iubite de public a făcut parte în ultimii ani din programul regizoral pe care Victor Ioan Frunză l-a dezvoltat împreună cu scenografa Adriana Grand și cu a lui trupă fără nume. Așadar, după „Mobilă și durere” de Teodor Mazilu, „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, „O noapte furtunoasă” [...] Citește în continuare
Au trecut mai bine de douăzeci de ani de când Victor Ioan Frunză crea celebra Trupă pe Butoaie, primul proiect de teatru popular ambulant din România, un teatru care-și propunea, într-o lume „desenată” de Adriana Grand, să refacă relația dintre Teatru și Cetate, o relație care în teatrul contemporan a fost aproape complet distrusă. În [...] Citește în continuare
Spectacolul „Portugalia” în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză și scenografia semnată de Adriana Grand va avea loc pe 31 martie, la Teatrul Municipal „Csíki Játékszín” din Miercurea Ciuc. Anul trecut, cu ocazia împlinirii a 25 ani pe scenele maghiare, Victor Ioan Frunză a fost premiat de Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania [...] Citește în continuare
Simţul umorului a devenit o calitate din ce în ce mai relativă. Între atâtea oferte pline de sclipici, de show-uri care mai de care mai „de comedie”, de promisiunea râsului cu lacrimi pe care o fac din ce în ce mai mulţi băieţi cu un microfon în mână şi până la comedii care până la [...] Citește în continuare
Să accepți să te naști ca să primești în dar „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”… Basmul lui Petre Ispirescu, cel mai frumos dintre basme și cel mai trist, basmul atipic, basmul despre care Noica avea să scrie că încarnează „sentimentul românesc al ființei”, vorbește, în fond, despre visul dintotdeauna al omului: nemurirea. [...] Citește în continuare
Pusă în scenă după mulți ani de absență din teatrele din România, piesa „Amadeus” de Peter Shaffer se concretizează într-un spectacol de adâncime despre drama geniului, pe de o parte, și despre drama mediocrității, pe de altă parte. Creația directorului de scenă Victor Ioan Frunză, în care scenografia este semnată de Adriana Grand, este totodată [...] Citește în continuare
Septembrie 2016. Început de stagiune. La Teatrul Metropolis din București, povestea trupei lui Victor Ioan Frunză merge mai departe. E un fenomen unic, viu, puternic. E cel mai coerent program care a existat în teatrul românesc în ultimul deceniu. A început la fostul Centru Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, de unde a fost înlăturat la [...] Citește în continuare
Calitate şi constanţă. Două atribute atât de fireşti care prea rar fac casă bună în realitatea teatrală românească. De cele mai multe ori, în locul lor e preferată cantitatea – atât a râsetelor icnite, cât şi a biletelor vândute. Teatrele, fie ele de repertoriu sau aşa-numit independente, se grăbesc să cuantifice premiere, minute de aplauze, [...] Citește în continuare
Într-o țară normală, un fenomen precum cel declanșat de Victor Ioan Frunză la Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” ar fi ocrotit prin lege. Trăim într-o lume teatrală împărțită, în principiu, între multe spectacolașe fără nicio miză estetică, mici puneri în scenă, care vizează un plan al entertainment-ului superficial, pe de o parte, mult [...] Citește în continuare
„Romeo și Julieta”, un titlu transformat aproape în clișeu de-a lungul unei istorii din ce în ce mai obsedate de iubire și romantism și tragedii amoroase, e, pe cât de des folosit, pe atât de rar pus în scenă. În România ultimelor decenii montările cu „Romeo și Julieta” nici nu acoperă degetele de la o [...] Citește în continuare
