Nu mai apar ziare şi reviste, ba dimpotrivă, dispar, colocvii sunt puţine, încropite la câte un festival, TVR Cultural nu mai e, ceea ce mi se pare abominabil. E o perioadă tristă. Parcă nu-i convine nimănui că suntem inteligenţi şi talentaţi. [...] Citește în continuare
Numărul 139
“Dansul” a început în 1986, atunci când, la un semn al mâinii acelui individ mic, peltic și eminamente incult, buldozerele au distrus una dintre cele mai frumoase săli de teatru din capitală – Opereta de la Podul Izvor. [...] Citește în continuare
Ajuns la ediţia a VIII-a, Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de Poveşti“ se va desfăşura pentru prima dată în absenţa lui Cornel Todea, regizorul care l-a iniţiat şi care a plecat dintre noi cu scurtă vreme în urmă... [...] Citește în continuare
Povestea din „Noi 4” este, de fapt, o antipoveste, aşa cum e pusă în scenă, fiind concepută pe cel puţin două planuri, cu intrări şi ieşiri dintr-o aşa-zisă realitate, în care numele personajelor, referirile la situaţii reale creează tot timpul senzaţia de „adevăr”... [...] Citește în continuare
Toamnă destul de bogată, cel puţin cantitativ, pentru teatrul de la noi. Premiere peste premiere, festivaluri peste festivaluri. Suprapuneri peste suprapuneri. Se întâmplă tot mai des în ultimii ani, când Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, de exemplu, s-a suprapus, zile bune, cu târgul de carte Bookfest de la Bucureşti. Săptămâna viitoare, la teatrele [...] Citește în continuare
Început anul trecut, proiectul UNITER ce se doreşte un gest recuperator pentru cultura română, care n-a avut acces până acum la o parte importantă a operei dramatice a lui August Strindberg, se concretizează în această toamnă, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, când va avea loc lansarea celor cinci volume cu traduceri în premieră ale [...] Citește în continuare
Vorbe, vorbe, vorbe… asta tot îngăima în dodii prinţul meu, fiul răposatului rege al Danemarcei. Întrebări, întrebări, întrebări, asta tot îngaimă unii pişicheri din intelectualitatea dâmboviţeană. Nu-mi doresc, pe onoarea mea!, să fiu în pielea lor, să-mi miroasă urât tot, să-mi pară prost, urât, prea slab, prea gras, prea puţin, prea mult, prea făţiş, prea [...] Citește în continuare
Cuvântul. Textul. Acţiunea. Pragurile. Parcursul scenic. Spectacolul deja e „antamat” ar spune David Esrig care porneşte în căutarea unui teatru existenţial cu fiecare nouă lectură a unui text. Punctul de plecare atunci când vorbim despre metoda de lucru a lui David Esrig este decodarea textului. Etapa lecturilor nu este doar o trecere în revistă sumară, [...] Citește în continuare
Cei mai dezinvolţi – actorii! Cu mânecile suflecate Cum ştiu ei să ne trăiască! N-am văzut niciodată un sărut mai perfect Ca al actorilor în actul trei, Când încep sentimentele să se clarifice. Moartea lor pe scenă e atât de naturală, Încât, pe lângă perfecţiunea ei, Cei de prin cimitire, Morţii adevăraţi, Morţi tragic, odată [...] Citește în continuare
