Există regizori care ar trebui să ne plătească ei pe noi pentru că le vedem spectacolele în care se psihanalizează pe ei înşişi. Eu, în schimb, îmi doresc să cuceresc publicul. Spectatorul vine la teatru pentru o bucurie. [...] Citește în continuare
Numărul 145
„Gianni Schicchi” a supravieţuit datorită unui... hit. „O mio babbino caro” este una din cele mai cunoscute arii ale lui Puccini, dar şi una din cele mai populare în istoria operei. [...] Citește în continuare
A 22-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru s-a încheiat aseară după zece zile în care au fost şi multe spectacole, şi multe discuţii (de toate felurile), şi lansări de carte, şi întâlniri mai mult sau mai puţin informale cu publicul, şi ateliere, şi un workshop dedicat lui Strindberg. Un festival evident echilibrat, cu montări [...] Citește în continuare
Ce legătură există între Shakespeare, Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia şi şantierul Teatrului Naţional din Bucureşti? Cum să joci în aceeaşi seară „Romeo şi Julieta”, „Hamlet”, „Richard al III-lea”, „Iulius Caesar”, „Visul unei nopţi de vară”, „Cum vă place”, „Mult zgomot pentru nimic”, plus vreo câteva momente şi schiţe de-ale lui Caragiale, pe şantier, pe [...] Citește în continuare
Într-o mică vale uitată din Polonia curge un pârâu. Printre copacii pădurii, Vitek şi Alina se iubesc, îşi fac jurăminte, se joacă serios de-a Romeo şi Julieta, sunt copii frumoşi care au încă voie să greşească. O mamă îşi creşte băiatul cu dragoste sufocantă şi îi dictează viitorul. Vitek o ascultă conştiincios, din respect pentru [...] Citește în continuare
E sâmbătă, ora prânzului, dar oamenii se trezesc mai târziu sâmbăta, aşa că la Muzeul Curtea Veche din urbea lui bucur, care ascunde ruinele fostului palat domnesc, e linişte. Frunzele nu se clintesc, căci nu bate vântul, la hotelul de alături turiştii străini îşi iau micul dejun în linişte, la Hanul lui Manuc nici picior [...] Citește în continuare
Dacă Ibsen mai este actual astăzi şi în ce fel, dacă este mai actual astăzi decât atunci când a scris, dacă dramele lui burgheze pot vorbi pe limba societăţii de azi, dacă personajele lui feminine ascund în ele un sâmbure de feminism care a înflorit puternic de la momentul când a creat şi până acum, [...] Citește în continuare
Tatiana Niculescu-Bran Cine e Hedda Gabler ? Fiica unui general aristocrat de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tânăra soţie a unui universitar mediocru şi aiurit. Fosta iubită a unui istoric vizionar şi boem, rivalul soţului ei. Prietena interesată a femeii lui. Ţiitoarea fără voie a unui judecător lasciv. O femeie rea pentru că se teme [...] Citește în continuare
Ruxandra Ştefan Divanul FNT intitulat Cum se mişcă teatrul? l-a avut ca invitat pe coregraful Gigi Căciuleanu. Aşa cum a mărturisit însă, nu simte că sensul cuvântului coregrafie este cel mai protrivit pentru a-i defini munca… „sună ca tipografie”. Se consideră, mai degrabă, „făcător de dansuri” aşa cum spune despre doamna Miriam Răducanu: „o făcătoare [...] Citește în continuare
De-ar fi esenţa cărnii mele gând, Distanţa crudă-n cale nu mi-ar sta, Că-n ciuda ei aş tot umbla, trecând Din depărtate zări în lumea ta. N-ar mai conta că pasu-mi şezământ Pe ţărm străin de tine-şi dobândi; Sări-ar gândul apă şi pământ Imaginându-şi unde te-ar găsi. Dar ah! Mă frânge gândul că nu-s gând, Zări [...] Citește în continuare
