Mă deranjează că teatrul românesc se mișcă mai greu decât cel din afară. Mă deranjează că e un sistem prin care nu ai acces la toate audițiile. Apoi, mi-ar plăcea să existe mai multe companii de teatru. Și simt că în ultima vreme am văzut mult mai puține spectacole care să conteze pentru cei care [...] Citește în continuare
Numărul 159
E o întrebare care n-are cum să nu te izbească, dacă te uiți la programul teatrelor din București și nu numai. Și e o întrebare la care, nu mă îndoiesc, unii ar răspunde că nu-i adevărat, „repertoriul există, iată-l!“, pe ideea că „până la urmă, te conving că e ca mine, dacă întorc lucrurile cum [...] Citește în continuare
Întâmplarea a făcut să văd la mică distanţă, în timp, două comedii de „bulevard” aparţinând celor doi maeştri absoluţi ai genului: Georges Feydeau şi Eugène-Marin Labiche. În această ordine invers cronologică, cel dintâi trăind între 1862 şi 1921, al doilea între 1815 şi 1888. Este vorba despre spectacolele „Fazanul” (după piesa „Le Dindon”) şi, respectiv, [...] Citește în continuare
Marius Mihai, student în anul I, Teatrologie, UNATC Bucureşti Cum îţi imaginezi un interviu cu un actor, mai ales cu unul care colaborează de șapte ani cu bine-cunoscutul regizor Victor Ioan Frunză? Maschezi emoţia, răsfoind o carte „interesat’’ sau, dimpotrivă, priveşti „dezinteresat“ pe fereastra balconului de la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu“ (CCUNB), acolo [...] Citește în continuare
E frumos acasă, la tata. O boltă umbroasă, aer curat, linişte, prieteni din copilărie, amintiri. Departe de griul oraşului aglomerat, de probleme, frustrări şi oamenii din ce în ce mai mulţi şi mai trişti. Eu, cel puţin, aşa credeam. Am fost şi eu „Acasă la tata” la Teatrul de Comedie. Şi nu pot spune că [...] Citește în continuare
A trecut ceva vreme de la premiera spectacolului „Hamlet – un exercițiu” de la Teatrul Foarte Mic, așa că am ajuns să-l văd cu întârziere. Ideea actriței Liliana Pană de a crea o companie independentă numită „Shakespeare Company.ro”, care să facă experimente pe textele lui Shakespeare, mi s-a părut că merită cu adevărat atenție, într-o [...] Citește în continuare
După ce am asistat la cea mai recentă premieră a Teatrului MASCA – Militarul fanfaron, de Titus Maccius Plautus, în traducerea clasică a lui Nicolae Teică – e imposibil să nu transform în exclamaţie titlul unui proiect de anvergură: Teatrul antic e modern, proiect pe care directorul Mihai Mălaimare îl iniţiază chiar cu această „comedie [...] Citește în continuare
Există destule teatre în România care, în jurul anului 2005, au intrat în renovare. În unele cazuri, rezultatele au fost lăudabile și se poate vorbi despre o reabilitare reușită, care a optimizat spațiul, a înlocuit sau a înnoit dotarea tehnică precară, uneori chiar primitivă. Există instituții de spectacol unde investițiile s-au concretizat într-o îmbunătățire reală, [...] Citește în continuare
Se întâmplă în zilele noastre, în zorii liberi și tehnologizați ai mileniului III. Un actor britanic a ajuns la închisoare în Uganda din cauză că face parte din distribuția unui spectacol care dezbate, printre altele, și tema homosexualității. Keith Prosser a fost arestat de poliția din Uganda și dus în carceră după ce a jucat [...] Citește în continuare
Ce departe eşti, întunecata mea iubită, prin pereţii odăii te văd ca prin sită, şi te-aud chemându-mă ca din altă planetă şi-mi scrii poezii pe obrazul de cretă. E posibil, e posibil oare să nu pot muri, să-ţi aud vocea suind treapta nopţii, şi suind în zi, să mă ridic în pat ca o [...] Citește în continuare
