În momentele în care am reușit să fac o muzică viabilă, atunci am fost un om mai bun. Pentru că trebuia să fiu calm, să am curaj, să nu fiu îngâmfat, să elimin orice formă de trufie. Trufia te face „să joci” în fața publicului și publicul poate fi păcălit prin foarte multe trucuri extrem [...] Citește în continuare
Numărul 176
A trecut un an de la ultima Academie Itinerantă Andrei Șerban, care s-a întâmplat la Mogoșoaia. Politica românească, urâtă și murdară, și-a băgat însă nasul și a distrus unul dintre cele mai importante proiecte nu doar din lumea teatrală, ci din cultura ultimilor mulți ani în România. Un tip de proiect/ școală/ atelier de cercetare, [...] Citește în continuare
Este tânăr și educat, adică absolvent de studii superioare. Utilizează frecvent, dacă nu zilnic, Internetul și câștigă peste 1500 de lei pe lună. De majoritatea teatrelor private sau independente nu a auzit sau, dacă le-a văzut vreun spectacol într-un club, nu prea le ține minte numele. Este deschis și călătorește în străinătate, e mare amator [...] Citește în continuare
Când mergi la un spectacol precum „Comedie neagră”, de la Godot-Cafe Teatru, după textul lui Peter Shaffer, cel mai cinstit ar fi să stai să te uiți, să-ți bei limonada cu sau fără mentă, să îți dai voie să râzi în hohote, dacă-ți vine, și să nu scrii după aia niciun rânduleț. De ce să [...] Citește în continuare
La nici 35 de ani, un critic literar a semnat o impresionantă monografie ideologică despre un scriitor interbelic scos din uitare și pus în discuție după publicarea Jurnalului său în 1996. „Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică“, studiul publicat de Mihai Iovănel la Editura Cartea Românească, este la polul opus cărții despre care scriam [...] Citește în continuare
Super-eroul La început te joci: puţină imaginaţie şi eşti personajul preferat din desene animate. O pătură legată în jurul gâtului e mantia perfectă, un băţ oarecare e la fel de letal ca o sabie laser, cizmele tatălui, mănuşile de piele ale mamei, gata povestea. Loveşti aerul şi inamicii cad seceraţi. Eşti super-erou. La serbări primeşti [...] Citește în continuare
Teatrul Odeon a încheiat stagiunea săptămână trecută cu un spectacol care ar fi păcat să dispară din repertoriu în stagiunea următoare. E vorba despre o partitură complicată, prea puțin abordată în teatru, şi pentru că e greu de încadrat într-o categorie anume. Dar Odeonul, care, în ultimii ani, e probabil teatrul bucureștean care încearcă cel [...] Citește în continuare
Tudor-Costin Sicomaş În centrul Bucureştiului şi-a deschis uşile – căci porţi ar fi mult spus – intimul şi micuţul Teatru Mignon (îmi rezerv dreptul acestui pleonasm). Din prima zi, această elegantă şi stilată instituţie de cultură şi-a întâmpinat publicul cu spectacole de calitate: „Vocea umană” (cu Oana Pellea, în regia Sandei Manu – spectacol preluat [...] Citește în continuare
La începutul anului 1949 un irlandez pe nume Samuel Beckett termina de scris o piesă de teatru care avea să bântuie imaginația și imaginarul artiștilor. Textul se numea „Așteptântu-l pe Godot“ și a fost scris în limba engleză. Peste jumătate de secol, el avea să fie votat cea mai importantă piesă de teatru în limba [...] Citește în continuare
Tudor-Costin Sicomaş Ce pot face iubitorii de teatru bucureşteni pe timpul verii? Ei bine, nu au foarte multe variante. Cu toate acestea, Primăria Capitalei a demarat o serie de evenimente spectaculare foarte colorate şi diverse, în cadrul Festivalului „Bucureştii lui Caragiale”, aflat anul acesta la cea de-a doua ediţie, care îi este dedicată Mariei Tănase. [...] Citește în continuare
Naomi Guttman În cadrul celei de-a doua ediţii a festivalului “Zilele Teatrului Studenţesc În culise”, s-a prezentat o fărâmă din viaţă Annei Frank. Spun o fărâmă pentru că viaţa ei a fost un întreg univers, sfărâmat, şi totuşi împărtăşit în jurnalul ei cu mult umor, căldură şi duioşie. Pe scurt, povestea Annei Frank a făcut [...] Citește în continuare
Vara se dormitează, se umblă pe coclauri, se caută locuri noi, se merge în locuri vechi, dar nu și pe la teatru. Nu în România, deși în ultimii ani vara mai poți vedea și ceva spectacole în spații independente. Dar cam atât. Teatrul festivalier lipsește din peisajul autohton în iulie și august, adică până trece [...] Citește în continuare
Locuinţa mea de vară E la ţară… Acolo era să mor De urât şi de-ntristare Beat de soare Şi pârlit îngrozitor! Acolo, când n-are treabă, Orice babă Este medic comunal. Viaţa ce aci palpită E lipsită De confort occidental. Nu exista berărie, Nici regie… Doar un hoţ de cârciumar Care are marfa proastă Şi-o nevastă [...] Citește în continuare
