Îl interesează să stârnească în oameni reacții sincere și puternice și să se provoace pe sine. A pus în scenă „Amadeus” la Opera Națională, dar și numeroase texte contemporane la Green Hours și în alte spații independente, de la „Natural Born Fuckers” la „Deformații” și de la „G.O.D.” la „Dumnezeul de a doua zi” sau [...] Citește în continuare
Numărul 202
Românii se plâng. De secole. Că aia nu merge, că nici vremea, nici vremurile nu țin cu ei, că vecinul e prost, dar are noroc, că vecina are pile, de aia a ajuns să joace în reclama la detergent etc. Știți prea bine. Și oamenii de cultură se plâng. Nonstop. Neobosiți. De dimineața până seara. [...] Citește în continuare
Noi, cei ai Teatrului, ridicăm lumii oglinda în faţă. Şi ne mândrim că îi arătăm pe ei, civilii, aşa cum sunt. Că punem umărul nostru cel artist la mersul istoriei. Că spunem adevărul, iar prin meşteşugul nostru schimbăm lumea cea mică din spectator, pentru ca el, molipsit de harul nostru, să schimbe la rându-i lumea [...] Citește în continuare
Teatrul Nottara își propune să se reconfigureze. Să schimbe ceva într-un repertoriu vetust și prea puțin atrăgător chiar și pentru publicul larg căruia, prin tradiție, i se adresează, ca teatru de pe bulevard („bulevardier”) ce e. Motiv pentru care Sala Studio – de altfel, mult mai ofertantă decât sala mare – va fi folosită, se [...] Citește în continuare
Nu doar câteva cuvinte, ci un întreg monolog în câteva cuvinte. Nu doar o replică dintr-o piesă, ci un moment-cheie dintr-un spectacol ce-și asumă franchețea. Nu doar o clipă, ci o întreagă atitudine într-o montare despre aripi frânte și imposibilitatea zborului. Și, totuși, dincolo de neputințe, rămân întotdeauna ceva forțe nedescoperite sau nefolosite. Și, totuși, [...] Citește în continuare
O livră de carne, cât mai aproape de inimă, conform legii… Este înscrisul la care bogata neguţătoare văduvă s-a învoit. O neguţătoare? Nu Antonio este rivalul lui Shylock, ci… o femeie pe nume Cilla Contarini? Da! Regizorul Michele Modesto Casarin – iată, în al optulea an de colaborare cu Teatrul Masca – ne oferă încă [...] Citește în continuare
Când alegi să pui în scenă pentru a doua oară, la un interval relativ scurt (doar doi ani), un text, oricare ar fi el, asta presupune, în principiu, să fi avut o revelație asupra lui… E-devărat că Esteve Soler este un dramaturg foarte la modă, că trilogia lui a cucerit lumea și, firește, și România, [...] Citește în continuare
Marius Dobrin Marius Dobrin a participat la repetițiile lui Robert Wilson pentru spectacolul „Rinocerii” de la Teatrul „Marin Sorescu” din Craiova. Când am intrat, tiptil, în sala mare a teatrului, aşezându-mă discret pe ultimul rând, şi de n-aş fi ştiut ce am venit să văd, aş fi recunoscut dintr-o ochire, doar privind scena. Aşezarea actorilor, [...] Citește în continuare
„Hoffman te obligă să renunți la prejudecățile – mai ales la tendința de a-i plânge de milă superficial – consolidate în jurul personajului de ani întregi. Grizonant și robust, ne aduce în prim-plan un bărbat care se împuținează din cauza mulților ani petrecuți pe drum, mort de oboseală, cum spune el însuși la început, și [...] Citește în continuare
Despre mine locuitorii orașului știu doar atât: un bărbat singuratic se plimbă în fiecare zi printre băncile ude ale parcului ce nebunie la ora opt iese în stradă își cumpără ziarul îl răsfoiește plictisit și fumează o țigara câtă tristețe seara la berărie la masa din colț își soarbe halba de bere blondă privind în [...] Citește în continuare
