În plină vară, a jucat în repetițiile deschise cu „Omul cel bun din Seciuan”, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul Bulandra, rolul principal, Shen Te și Shui Ta, în cunoscuta poveste a lui Bertolt Brecht. Prostituata care primește un dar de la zei și o poruncă: să fie bună, dar să trăiască… Timp de [...] Citește în continuare
Numărul 224
După o mare nebuloasă în care a plutit multă vreme, Festivalul Național de Teatru, ediția a 24-a, și-a aflat într-un târziu, spre primăvară-vară, selecționerul, care, într-un timp record, în plină vară, când teatrele sunt în vacanță, face publică și selecția. Cu un mic tam-tam, de altfel necesar, cu ceasul pus să curgă invers, arătând minutele [...] Citește în continuare
Am ajuns prima dată la o repetiție cu „Omul cel bun din Seciuan”, într-o după-amiază în care Andrei Șerban tocmai începuse să lucreze scena nunții. Relaxat, dar cu acel fel de pasiune încărcată de electricitate pe care Andrei Șerban o creează întotdeauna, textul lui Brecht a căpătat un soi de concretețe și de imaterialitate palpabilă, [...] Citește în continuare
Când e caniculă şi limonada cu mentă şi multă gheaţă te îmbie să stai sub umbra unei umbrele, cu gândul la vacanţa din Vamă, greu te mai poartă paşii spre teatru. Gradele în plus atenuează nevoia de emoţie, iar moleşeala estivală are prea puţine în comun cu sensurile adânci ale dramelor jucate în săli întunecate. [...] Citește în continuare
Un june singuratic care fuge de dragoste, de meserie inventator-depresiv, o fată care devine invizibilă când e sărutată, Gaspar-Omăt (cu un nor cumulus pe post de barbă), un sfetnic blând, care și-a pierdut iubirea de-o viață, și un papagal care joacă magistral de șmecherește rolul de porumbel voiajor și aduce mesaje de amor îndrăgostiților cu [...] Citește în continuare
Fragment din volumul „Călătoriile sau orizontul teatrului. Omagiu lui George Banu”, apărut în colecția Yorick, la Editura Nemira. Radu Penciulescu despre călătorii. Amintiri și povești… Sunt bătrân şi călătoriile mă obosesc. Aş spune chiar că mă deprimă. Am impresia că sunt pierdut, singur, luat pe sus de un fluviu uman care se mişcă necontenit. Aeroporturile [...] Citește în continuare
În 1983, la comemorarea a o sută de ani de la moartea celebrului compozitor german Richard Wagner, Nicolae Steinhardt publica în România, sub titlul de mai sus, un eseu despre lumea creatorului care refuzase orice altă cale de a face muzică în afară de a lui însuși. Meloman fin și spirit deschis, dispus să accepte [...] Citește în continuare
Pe lângă o istorie lungă și ofertantă, spațiile de joc în aer liber destinate artei teatrale au și un prezent captivant, în care se exprimă mereu idei noi sau cel puțin idei vechi în forme noi în diferite țări europene și în multe orașe americane. La vremea când teatrul a experimentat tot, e timpul pentru [...] Citește în continuare
Este mereu la fel în clipă şi în veac, Este mereu ca într-un vis fără să fie niciodată vis. Stăm lângă ţărm, la începutul serii, Cu faţa către larg. Iar valurile vin spre noi, fără priviri, amare şi străine, Spre noi care privim, uitaţi, Vin fără de odihnă, rânduri după rânduri, reci, Urlând sub cerul [...] Citește în continuare
