FOTO ADRIANA GRAND Revista Yorick vă propune o rubrică realizată de scenografa Adriana Grand, care ne oferă în fiecare săptămână o imagine din spectacolul străzii și nu numai. Primul ciclu intitulat „Costume pentru teatrul străzii” continuă cu „Spectatorul cu înger”. Cu acest prilej, va invităm la un concurs inedit. Scrieți un comentariu în care imaginați [...] Citește în continuare
Numărul 254
Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e o poveste pe care vă invităm s-o descoperiți! Azi, Peter Brook… „Cea mai grea sarcină [...] Citește în continuare
Crede în echilibru, în necesitatea și în forța lui. Este departe de orice încrâncenare. Are în continuare emoții când intră în scenă, chiar dacă face teatru de douăzeci de ani. Simte absența spiritului de trupă și a liderilor, dar așteaptă calm să vadă ce aduce viitorul. Membru al generației „Jos Iliescu!”, așa cum se descrie [...] Citește în continuare
Am sub ochi un dosar cu spirală roșie, ce conține un text pe care l-am descoperit la capătul lui 2014, eu, care nu mă lansez în lecturi, căci prefer spectacolele, eu, care mă tem să nu greșesc când citesc, da, eu m-am confruntat cu această neputință. Scrie pe coperta ușor mototolită: Om fără om (Oriunde [...] Citește în continuare
(Măsura, violul şi arta) Mare şi mult nu înseamnă, din păcate, mereu bine şi frumos. Măsura, drag de ea, este de prea multe ori violată în pusee necontrolate de inspiraţie creatoare. Iar lupta dintre limitele timide şi şuvoiul de idei este nu doar inegală, ci şi inutilă. Când efortul depăşeşte cu mult efectul, valoarea rezultatului [...] Citește în continuare
„E teribil de cald!” spune profesorul de pian Gavrilescu înainte de a intra în rezervaţia magică a ţigăncilor. În clădirea în care îşi are adăpost teatrul Unteatru actorul Richard Bovnoczki a avut grijă ca spectatorul să simtă pe pielea lui căldura înăbuşitoare de vară plină. Îmbrăcat în cămaşă şi pantaloni, purtând celebra pălărie de paie [...] Citește în continuare
Un spectacol de aproape trei ore, „Tartuffe” de la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Laszlo Bocsardi, se dorește întâi o încercare de a reda textul lui Molière într-o traducere nouă, semnată de Alice Georgescu, care sună atât de firesc și de actual, și, în al doilea rând, o repunere în context a [...] Citește în continuare
La momentul actual există două montări ale textului un „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, una la unteatru în regia lui Andrei și a Andreei Grosu, iar cealaltă la Teatrul Odeon sub semnătura lui Dinu Cernescu. Prin urmare, spectatorul are două variante, iar drumul este același. Iei un tramvai numit Dorință, îl schimbi cu [...] Citește în continuare
Textul face parte din ultimul volum de dramaturgie al lui Valentin Nicolau, „Oriunde mă duc, numai de mine dau”, apărut la Editura Nemira. Piesă într-un act Personaje: ALEX FRANCEZUL Acțiunea se petrece în acele clipe ce par a fi ultimele. Lui Alex Găvan Scena 1 Pe versantul unui vârf din Himalaya, undeva sub 8000 de [...] Citește în continuare
George Ciuca, Actorie, Anul I, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu Într-un spectacol de mare rafinament atât vizual cât mai ales regizoral (Bogdan Sărătean), studenții Departamentului de Artă Teatrală a ULBS oferă o exegeză nouă asupra unui text clasic, intrat în contingentul limbajului romantic, o tragedie shakespeariană ridicată din negura clișeistică pe care i-a conferit-o adânca pătrundere [...] Citește în continuare
Pe 21 februarie a încetat din viață la Milano regizorul de teatru Luca Ronconi, în vârstă de 81 de ani. Urmașul lui Giorgio Strehler la Piccolo Teatro rămâne o voce puternică în arta europeană. Moartea lui, a „poetului scenei“, unul dintre creatorii de teatru și operă cu putere de viziune din ultima jumătate de secol, [...] Citește în continuare
Îți mai aduci aminte de casa noastră, Singuratică, nuci și castani ancestrali ascunzându-i Zidirea imaculată… Iar către scările albe Erau două șiruri posomorâte de brazi. Zidire înaltă și zveltă, un templu de spumă, Sau mânăstire… Semne ciudate împodobeau frontonul ionic Pe care ar fi putut exista o inscripție Neconcepută… Pe sub ferestrele-nalte cu gratii În [...] Citește în continuare
