Marian Râlea a câștigat anul acesta premiul UNITER pentru cel mai bun actor în principal cu rolul Tullius din spectacolul „Marmură”, în regia lui Yuri Kordonsky. Până acum câțiva ani, la Teatrul Bulandra spectatorii veneau în repetate rânduri să-l vadă în „Îngropați-mă pe după plintă”, spectacol de la care riscai să pleci plângând. Cei născuți [...] Citește în continuare
Numărul 342
Valentin Nicolau scria acest text în ianuarie 2009. Astăzi, după opt ani, îl readuce puțin printre noi. Viaţa on-line Chiar dacă nu există încă un Big Brother, el se poate întrupa oricând. Viaţa noastră privată a ajuns bun public, viaţa personală şi cea profesională au devenit o ofertă compactă. Lăsând peste tot urme, suntem permanent [...] Citește în continuare
Charismă, subtilitate, forță – fără îndoială. Je ne sais quoi – evident. Un dram de revoltă, o picătură discretă de (auto)ironie, o luciditate sănătoasă, poezie. La șaizeci și opt de ani, lucrează enorm, face film comercial și film de autor. Un simț al zădărniciei – vanitas vanitatum – îl însoțește mereu, acompaniind un bine cunoscut [...] Citește în continuare
„Fântâna” (1917) – Marcel Duchamp. Un pisoar din porţelan. Operă de artă dadaistă. Bornă în arta secolului XX. „Compoziţie VIII” (1923) – Vasili Kandinski. Linii drepte şi frânte, cercuri colorate şi figuri geometrice amestecate. Tablou reprezentând perioada Bauhaus. Expus în Guggenheim Museum. „Cutiile de supă Campbell” (1962) – Andy Warhol. 32 de cutii de Supă [...] Citește în continuare
„Cum oare a apărut ideea că oamenii pot comunica prin scrisori?” se întreabă Franz Kafka într-o scrisoare pentru Milena. „La o persoană absentă ne putem gândi, pe una care e prezentă o putem atinge – restul depășește puterile umane. A scrie scrisori înseamnă a te dezvălui în fața spiritelor – ceva ce ele abia așteaptă. [...] Citește în continuare
Iubirea în 2016. Cât de romantică sau tandră mai poate fi. Şi ce mai înseamnă să iubeşti? Acum câţiva ani când Joaquin Phoenix se îndrăgostea de o voce dintr-un device care până la urmă îl mai şi părăsea în „Her” am realizat brusc că până şi în acest sens se poate cam orice. Cum ne [...] Citește în continuare
Acest acum de secol XXI se află, încă, sub incidența teatrului absurdului. Samuel Beckett a transformat starea degradantă a lumii de după cele două Războaie Mondiale într-o arenă ideologică. Pe fundalul unei frici colective provocate de haos, el a căutat în teatru iluzia potențialității. Într-o lume complet dezrădăcinată, Beckett pune întrebări despre relația individului cu [...] Citește în continuare
Fereastra ochilor tăi îmi e necesară Ca uitatul pe fereastră. Dacă nu mă uit o zi Pe fereastră, Casele, pomii din jur, Se trag înapoi. Dacă nu mă uit Două zile, Toată lumea mea Trece dincolo de soare. Atunci nu-mi mai rămâne Decât să m-arunc pe fereastră A treia zi, Încercând s-o [...] Citește în continuare
Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului și a artelor spectacolului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e un spectacol pe care vă invităm să-l descoperiți! Azi, György Harag… [...] Citește în continuare
Cea mai recentă producție după William Shakespeare din Anul Shakespeare la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, „Regele Lear” regizat de David Doiashvili, care semnează și scenografia, revizitează bine-cunoscuta poveste și o amplasează într-un decor alb-negru. Nu e loc de nuanțe când vrei putere și avere, iar regele Lear este aici un bărbat iubitor, generos, [...] Citește în continuare
