S-au împlinit pe 13 ianuarie, 4 ani de când Valentin Nicolau nu mai e pe pământ! Dar ceea ce a construit el rămâne... Redăm aici un interviu acordat cu un an înainte, atunci când a avut loc premiera națională a filmului "Zi că-ți place!". Textele lui încă așteaptă să fie descoperite și puse în scenă... [...] Citește în continuare
Numărul 343
Acum doi ani, mai avea de trăit trei zile. Și avea o mie de planuri și de vise, pentru care însă nu știa la acel moment că nu va mai avea timp. Sau poate că da. De câteva luni bune trăia în „Basmania”, o carte cu totul altfel printre scrierile lui, o carte care azi, [...] Citește în continuare
În orice portret, întotdeauna vor exista detalii sau esențe, prin însăși natura lor, de necuprins sau de neexplicat. Cuvintele reflectă într-o infimă măsură arta celui despre care scriem, dar ne pot readuce în memorie aerul personalității sale, pot releva misterul sau, din contră, îl pot adânci și mai mult, din dorința unei căutări continue. Julie [...] Citește în continuare
Puțin alcool, puțină iarbă, vară cu mare și nisip încins, muzică rock, dragoste, trădare și un pistol – scenariul credibil al unei vârste când totul e posibil. Și, pentru mai multă adrenalină și suspans, se adaugă un strop din umbra lui Thanatos, suficient cât să se împletească cu erosul adolescentin și să-i mențină pe spectatori [...] Citește în continuare
Viaţa în arenă este, poate, cea mai paradoxală dintre toate. În mijlocul elipsei regulate închise între ziduri înalte gloria şi moartea sunt surori de sânge. Publicul vine să se bucure de acest spectacol pe muchie de cuţit care nu în mod întâmplător îşi are originile în antichitatea romană când nisipul arenei era scena finală pentru [...] Citește în continuare
Greu de spus când e mai bine să citești romanul ca o vacanță al Ioanei Pârvulescu – când e vacanță sau când nu, tocmai ca să-ți aduci aminte de starea ei? Întâmplarea a făcut că „Inocenții” a venit la rând în timpul unei mici vacanțe de iarnă, petrecută undeva lângă Brașov, locul mirific în care [...] Citește în continuare
„Sieranevada”. De ce? Aşa. Cel mai probabil pentru că sună bine. Şi pentru că toată lumea se va întreba „De ce?”. Cristi Puiu spunea într-un interviu că ar fi putut la fel de bine să îşi intituleze filmul şi „Vaci la păscut în anul 2000”. Dar nu a făcut-o. Altă dată a spus că a [...] Citește în continuare
Atunci când a murit, Valentin Nicolau lucra la un roman al cărui titlu provizoriu era „Arcana verba”. O poveste complicată, despre bine și rău, despre îngeri și demoni, despre viață și moarte, despre aici și dincolo, din care erau gata, într-o formă nedefinitivată, aproape trei sferturi. Pentru că îi plăcea teribil ca poveștile lui să [...] Citește în continuare
Începe ca o foarte bruscă surzenie, Începe ca o foarte bruscă trezire, Peste gramatică trece o vedenie Și încâlcește părțile de vorbire. Stai pe o terasă. Singurul ești Care vede o înaltă și pustie clădire Coborând din ceruri. Abia mai vorbești, Abia mai descrii minunata-i plutire. Barbați și femei urcă în poduri De unde [...] Citește în continuare
Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului și a artelor spectacolului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e un spectacol pe care vă invităm să-l descoperiți! Azi, Richard Wagner… [...] Citește în continuare
Lucrând pentru prima dată în România, regizorul ceh Michal Docekal, în prezent președinte al Uniunii Teatrelor din Europa, a venit cu o propunere necesară: în lumea noastră, „Macbeth” are destule de spus. Artistul însuși își explică astfel alegerea: „Am ales Macbeth fiindcă este o piesă uriașă, o tragedie remarcabilă. Și încă dintr-un motiv: din pricina [...] Citește în continuare
