Face dans din copilărie, adică dintotdeauna, și niciodată n-a făcut altceva. La 35 de ani, artist independent cu experiență, se află la începutul unui nou drum. Din toamna anului 2016, există în viața ei Linotip-Centru Independent Coregrafic, al cărei director artistic este. Pe 25 și 26 august, noul spațiu va prezenta „Hot Dog”, „un spectacol [...] Citește în continuare
Numărul 373
Corespondență de la Ravenna Privirea-i este blândă, încurajatoare. Îmbrăcată într-un costum alb, pare un înger trimis pe pământ. Își întinde ambele mâini către mine și, zâmbind, îmi face semn cu capul să mă îndrept către ea. Încep să merg, șovăind. Atingerea mâinilor sale este caldă. Și mă las condusă către… INFERN. Desfășurat anul acesta între [...] Citește în continuare
Star de cinema, dar inseparabil de teatru, care îi rămâne indispensabil la peste douăzeci de ani de la debutul pe scenă. Iubitor de singurătate, în general departe de petreceri, deși nu și de lumea dezlănțuită, bun cunoscător și interpret de Shakespeare, rebel cu măsură, sceptic cuminte, visător care se știa victima propriei dorințe de a [...] Citește în continuare
Într-un întuneric cald, se deslușește argintiul metalului care imediat stârnește senzația de rece și intangibil. Într-o noapte a creației – poate ultima sau poate doar o nostalgie a trecutului – se reiterează drumul artistului peste care s-au scurs ani, personaje, costume, măști, povești. Asta nu înseamnă că interpretul face parte din categoria vârstnicilor care deapănă [...] Citește în continuare
Nora dezvăluie de sub o bucată de material textil tabloul familiei perfecte: ea însăși, ținând unul dintre copii în brațe, și Torvald, soțul ideal, alături de cel de-al doilea copil… „Nora” lui Henrik Ibsen, montată de Kovács Zsuzsánna la Unteatru, este o desfășurare de orgolii și putere, în centrul căreia domnește ca o dovadă a [...] Citește în continuare
Cuvântul „amator” îi face pe profesionişti să se simtă puţin mai bine în pielea lor; îi cocoaţă pe un pisc de îndreptăţire superioară care le permite să privească îngăduitor munca celor care nu au drepturile depline conferite de câteva însemne simbolice precum diploma sau cartea de muncă. Aşadar, atunci când auzi că la Piteşti are [...] Citește în continuare
Teatrul continuă să fascineze. Între toate ofertele tentante de entertainment, între comodităţi şi epuizări, între grabă, dezinteres, stres, griji şi orice altceva de făcut, teatrul îşi vede de mersul la pas prin propria istorie. Învaţă limbaje noi, se adaptează cu destul de multă uşurinţă, face rapid cunoştinţă cu noile cerinţe ale publicului şi se transformă [...] Citește în continuare
Printre exodurile mele exista și una Zenobia supranumită refuzul falsei conștiine pe o șosea cânta purta baticuri ne adoram știa două-trei cuvinte mai scurte într-o limbă necunoscută eu treceam singur ca orice fihință umană o adoram mă făceam că nici n-o observ îi dădeam târcoale într-un camion de transport ghemuit printre prelate și busturi de [...] Citește în continuare
Mame care pleacă să lucreze în altă țară, de dragul unui viitor mai bun pentru copiii lor. O știre care se transformă într-o poveste și apoi într-un spectacol subtil, de ținută, care îți poate deschide ochii. Reacționezi, gândești, râzi, plângi, te emoționezi. Parcă seamănă cu lumea noastră. „Rovegan” arată cu intelgență și cu nuanțe o [...] Citește în continuare
Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e o poveste pe care vă invităm s-o descoperiți! Azi, Ion Sava… Omul nu-i decât propria [...] Citește în continuare