„Când am ajuns la școală voiam să fiu ca Amza Pellea și ca Ștefan Iordache”, mărturisește Mircea Rusu, amintindu-și că acum câteva zeci de ani, când a devenit actor, modelele funcționau și erau concrete, așa cum nu se mai întâmplă acum. Modelele și valorile sunt acum altele și funcționează altfel, desigur, iar teatrul s-a schimbat [...] Citește în continuare
Numărul 424
Tentația modernizărilor excesive este una dintre capcanele în care cad mulți regizori în teatrul de azi, pe ideea că trebuie să fie originali cu orice preț și că originalitatea înseamnă să-i înghesuie pe eroii clasici în niște tipare absurde în care se simt de cele mai multe ori ca în niște haine mult prea strâmte. [...] Citește în continuare
Extrem de inspirată ideea ca printre secțiunile ediției a IV-a a Teenfest să figureze și una intitulată Reborn Classics. Iar programarea în cadrul ei a unui spectacol-eveniment (aș zice chiar mai mult decât eveniment), așa cum nutresc convingerea că este Pescărușul regizat de Andrei Șerban la Unteatru mi se pare, la rându-i, un eveniment în [...] Citește în continuare
Primul lucru bun pe care vreau să îl spun despre spectacolul intitulat Wanda produs de Teatrul pentru Copiii și Tineret Gong din Sibiu, spectacol pe care am avut ocazia de a-l vedea cu ocazia ediției din anul 2018 a Teen Fest-ului organizat de Teatrul bucureștean Excelsior e că, aici, am avut bucuria de a găsi [...] Citește în continuare
Cine suntem noi? Noi, noi. Ca popor, ca entitate naţională. Ce anume ne face să fim români? Râul, ramul care ni-i prieten numai nouă, Mioriţa noastră lae-bucălae, spiritul lejer de la Porţile Orientului, tradiţia strămoşească? Ce să fie oare? Hazul de necaz şi spiritul descurcăreţ, isteţimea noastră ageră care ne ajută să o scoatem noi [...] Citește în continuare
„Să măsori de zece ori şi să tai o dată” – cam aşa sună o zicătoare împrumutată din argoul croitorilor, dar care poate fi aplicată fără nicio parafrază şi în teatru. În primul rând să măsori; adică să cântăreşti bine ce vrei tu de la spectacolul tău. De zece ori dacă e nevoie. Iar de [...] Citește în continuare
Nu cred și am ferma convingere că nici Radu Iacoban, în dubla lui ipostază de adaptator al textului și de regizor al montării intitulate Viața și moartea lui Richard 2, rescriere în cheie modernă-contemporană-postmodernă (cum doriți sau cum vă place) a celebrei piese Richard II, că spectacolul care se joacă pe scena Teatrului Mic ar [...] Citește în continuare
S-a născut în toamna anului 1925, la Moscova, într-o familie de evrei, care aveau multe legături cu lumea artistică a momentului. Mama ei, Rachela, a fost actriţă în filme mute. A trecut de-atunci aproape un secol, din care aproximativ 80 de ani au fost dedicaţi baletului, pentru că, la vârsta de 9 ani, Maia a [...] Citește în continuare
Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere Şi te pândesc în timp, ca pe vânat, Să văd: eşti şoimul meu cel căutat? Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere. Pentru credinţă sau pentru tăgadă, Te caut dârz şi fără de folos. Eşti visul meu, din toate, cel frumos Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer [...] Citește în continuare
