Cronica

În repertoriul Teatrului Nottara și chiar în contextul mai larg al întregului peisaj teatral din România, spectacolul „Molière/eréiloM“ e o construcție mai puțin obișnuită. Își propune să prezinte viața lui Molière, dar nu numai atât, își propune să integreze bucăți din opera lui în această biografie construită special pentru spectacol pornind de la celebra „Viaţa [...] Citește în continuare

Interviu

Câștigător al prestigiosului premiu „Masca de Aur”, regizorul Roman Feodori montează în premieră în România, la Teatrul Nottara, „Molière/ eréiloM” după Jean-Baptiste Molière și Mihail Bulgakov. Inițiată după ce artistul a participat în 2017 la Laboratorul de teatru DENS, noua creație scenică se dorește o redescoperire a clasicului francez, filtrată din perspectiva lui Mihail Bulgakov. [...] Citește în continuare

Cronica

Frica este cel mai statornic şi devotat companion al singurătăţii. Frica este, poate, adversarul încă şi mai de temut decât ura, al iubirii; e un chin, o caznă ca de infern care macină într-una. Iar în singurătate lipsa iubirii şi constanţa fricii ascut simţurile şi dau dimensiuni supra-omeneşti oricăror stimuli. Ca într-o anticameră a morţii, [...] Citește în continuare

Cronica

Dumnezeu, în marea lui înțelepciune și mărinimie, a creat, printre multe alte ființe, și pisicile. Care nu sunt neapărat toate negre nici măcar noaptea. Din câte se pare picile au nu doar aspecte și caractere felurite, ci și viața lor sentimentală. Au deopotrivă propria lor organizare socială. Firesc să dobândească dreptul de a deveni protagonistele [...] Citește în continuare

Cronica

Familia, tradiţia şi moştenirea. Cuvinte cu greutate şi sens îmbibat de istorie. De la poveştile din tragediile greceşti, trecând prin secole de războaie medievale, cutume aristocrate şi intrigi burgheze, acest nucleu tare în jurul căruia gravitează interese mai degrabă egoiste decât empatice a angrenat multe poveşti devenite literatură. Familia rămâne un subiect viabil pentru încă [...] Citește în continuare

Cronica

Într-o lume intens preocupată de diferențieri categoriale, dramaturgul român de expresie maghiară Székely Csaba este considerat a fi exponentul, prin excelență, al teatrului social și al celui politic. Unul dintre cele mai puternice condeie care i-au dovedit impactul, utilitatea, poate chiar supremația. În decembrie 2017, atunci când am văzut în Sala Studio a Teatrului Național [...] Citește în continuare

Cronica, Special

A XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Clasic de la Arad i-a numărat printre invitați și pe actorii Teatrului Național din Pécs-Ungaria, o instituție de spectacole cu care principalul organizator al respectivei manifestări de cultură teatrală – Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad – întreține o consecventă relație de colaborare. A fost însă invitația [...] Citește în continuare

Opinii

Alexandra Neacșu Mi-e milă de tine, Teatrule! Mi-e milă la ce încercări ești supus tu astăzi de cei care cred că îți fac bine! Cândva Vahtangov spunea: „Teatru! Ce ușor e să spui acest cuvânt! Teatru e ceea ce duci cu tine, crești și educi în tine de-a lungul anilor, este visul unei vieți întregi!” [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Cei mai dezinvolți – actorii! Cu mânecile suflecate Cum știu ei să ne trăiască! N-am văzut niciodată un sărut mai perfect Ca al actorilor în actul trei, Când încep sentimentele să se clarifice   Moartea lor pe scenă e atât de naturală, Încât, pe lângă perfecțiunea ei, Cei de prin cimitire, Morții adevărați, Morți tragic, [...] Citește în continuare