Generaţia de aur s-a născut de mult şi există. Problemele sunt de altă natură. Posturi blocate, scene puţine... [...] Citește în continuare
Numărul 63
Dacă teatrul este adevăr şi dacă cei care sunt prinşi în lumea lui ne acceptă, noi îi provocăm să răspundă şi le aşezăm în faţă… „Chestionarul lui Proust”. Astăzi, actriţa Ioana Anton. [...] Citește în continuare
Se întâmplă rar pe scenele din Bucureşti să descoperi un spectacol cu adevărat echilibrat din punct de vedere al interpretării, mai ales când e vorba de o montare care mizează pe jocul actorilor şi mai puţin pe viziunea regizorală. [...] Citește în continuare
Săptămâna trecută am urcat cu emoţie la POD. Urma să văd “Mărăcini în gură, plopi şi o apă vă rog!” de Mihai Anton, “o piesă într-un act de două ori”, aşa cum ne avertiza afişul... [...] Citește în continuare
Cu ceva vreme în urmă, am postat pe site o întrebare despre teatru şi criză. Dacă ceea ce numim de mai bine de doi ani „criză economică” afectează în vreun fel calitatea spectacolelor de teatru. Că între timp aşa-numita „criză” s-a cronicizat şi a devenit „normalitate” – cu toate ghilimelele de rigoare – este o [...] Citește în continuare
Înfricoşătoarea lume îi dezvăluie spectatorului noul spectacol regizat de Theodor Cristian Popescu la Teatrul Nottara, care trage un loz câştigător, de care avea atâta nevoie! De fapt, o lume aşa cum este ea în vremea capitalismului sălbatic, reglat de principii laxe, atât de laxe, că între pliurile lor încap ororile de toate felurile. [...] Citește în continuare
Da, chiar aşa, fericiţi sunt cei care ajung la Godot Cafe, dacă la Godot tot nu se poate! Nu e o parafrază gratuită, făcută de dragul de a cita cunoscuta structură a fericirilor biblice. Nu e vorbaă goală, am constatat weekendul trecut. Pare uşor să ajungi în cafeneaua recent deschisă de lângă vestitul şi arhifrecventatul [...] Citește în continuare
Nu ştiu ce părere au Domniile Voastre despre spectacolul “Dineu cu proşti” de la TNB. De fapt, nici nu contează, pentru că nu e “în chestie” momentan. Şi nici părerea unui bătrân clevetitor, care râde şi când e de plâns, nu contează, deşi eu am să mi-o spun, fiindcă oi fie eu bătrân, dar făţarnic [...] Citește în continuare
Dorina Khalil-Butucioc Jurnal de călătorie Prolog În vara anului 2010 după Hristos, în luna lui secerar sau gustar, am avut ocazia nu doar să gust diverse fructe exotice, ci şi „să secer” în/la originile teatrului oriental în cea mai veche capitală a lumii arabe, Damasc din Siria. Am luat un bilet pentru (un teatru din) [...] Citește în continuare
am ieşit pe dig să-mi scutur hainele de viaţă sunt disperat sunt un cimpanzeu părăsit n-am veşti de la tine nu-l găsesc pe elohim nu ştiu unde l-am pus în cutia cu scule n-a rămas decât un cui ruginit ce sam sunt şi eu mi-am lăsat personalitatea în autobuz pe scaunul de lângă fereastră ea [...] Citește în continuare
