Pe puţini îi preocupă nivelul cultural al ţării. Oamenii vor să facă bani şi să-şi trimită copilul la studii în străinătate. Oare de ce trebuie ca unii să-şi bată joc de un popor încurajându-i ignoranţa şi vulgaritatea... [...] Citește în continuare
Numărul 67
Dacă teatrul este adevăr şi dacă cei care sunt prinşi în lumea lui ne acceptă, noi îi provocăm să răspundă şi le aşezăm în faţă… „Chestionarul lui Proust”. Astăzi, actriţa Andreea Bibiri. [...] Citește în continuare
După „Marele Inchizitor” pus în scenă la Sala Atelier a TNB, Radu Penciulescu revine acum la Sala Mare cu o montare-experiment, aşa cum a fost anunţată, un studiu asupra lui „Macbeth”... [...] Citește în continuare
Există un loc în Bucureşti unde se joacă teatru din pasiune şi cu pasiune, de câteva decenii. E o scenă mai puţin vizitată de cronicarii de teatru, mai puţin aflată în lumina reflectoarelor... Teatrul Podul. [...] Citește în continuare
În luna lui Marte, 11, “Maria de Buenos Aires”, o tango operita pe muzica lui Ástor Piazzolla şi libretul lui Horacio Ferrer, a văzut lumina rampei la Bucureşti... [...] Citește în continuare
A trecut un an de când Michaela Tonitza-Iordache nu mai e. A murit anul trecut, pe 13 martie, într-o sâmbătă, iar luni, aşa cum şi-a dorit, a devenit cenuşă. M-am hotărât să scriu câteva rânduri despre dna Tonitza pentru că acum o săptămână, chiar în noaptea de 12 spre 13 martie, când eram într-o maşină [...] Citește în continuare
N-am cuvinte să vă spun ce mă mai desfăt câteodată citind gazetele dâmboviţene şi îndeosebi articolaşele încropite, fără umor şi fără discernământ, uneori fără nici un strop de chef, de “oficianţii culturii”, aleşi “pe sprânceană”! Este, pe onoarea mea, o plăcere adevărată, tare ca berea neagră adevărată sau ca aerul de munte. Cum sunt bufon [...] Citește în continuare
„Este foarte important, în această epocă de imperialism al regiei, să ştim că nu regizorii (sau nu numai ei), ci autorii au reînnoit arta teatrului începând cu Shakespeare şi terminând cu Ionesco sau Beckett. Nu numai că, după Ionesco, nu se mai poate scrie teatru ca înainte, dar nici nu se mai poate juca acelaşi [...] Citește în continuare
Cea mai recentă creaţie scenică a celebrului regizor care şi-a petrecut ultimele decenii la teatrul parizian Bouffes du Nord este un spectacol după una dintre operele irezistibile ale celui mai cunoscut, dar şi a celui mai misterios copil-minune din istoria culturală a Europei. [...] Citește în continuare
Numai veşti rele mai aştept. Numai veşti proaste mai pot aduce: a mai murit un copac, a mai plecat o pasăre, cineva şi-a tăiat sufletul într-un ciob de oglindă, undeva, în continentul iubirii au năvălit oamenii-cangur… [...] Citește în continuare
