Final de stagiune 2013-2014. Agitat, plin de premiere pe ultima sută de metri, pentru că de obicei așa vin banii pentru producții… târziu. Final de stagiune tensionat – de fapt, tensionată a fost toată perioada de la începutul anului și până acum, mai ales la „nivel înalt”, unde bătălia pentru posturi a fost în floare, pentru că mici sau mari cutremure au fost cât pe ce să zguduie din temelii structuri ce par sau sunt bătute în cuie. Nu s-a întâmplat. Totul a rămas așa cum știm. Niciunul dintre directorii amenințați la un moment dat cu pensionarea n-a plecat. Și teatrele funcționează în continuare după chipul și asemănarea lor… În România totul se rezolvă.
Totuși, uneori se mai întâmplă și minuni. După ani și ani de directorat în care a îngropat, pur și simplu, Teatrul Mic, aproape scoțându-l de pe harta teatrelor din București, reușind performanța de a avea sălile goale într-un oraș în care oamenii merg la teatru și adesea stau și la coadă la bilete (dar aici e o altă poveste…), Florin Călinescu a fost îndepărtat de la conducerea acestei instituții, iar în luna iulie urmează a se organiza un concurs. Concurs la care nu se pot înscrie decât acei cetățeni români care au studii de licență în domeniul teatru și artele spectacolului, poveste mai nouă și care a stârnit valuri nu în urmă cu multă vreme, când au fost scoase la concurs posturile de manager ale unor teatre pentru copii din București. Măsura în sine, evident limitativă, pare special gândită – ca să nu zic strecurată – pentru a bloca accesul „civililor” la conducerea teatrelor. Iar la Ministerul Culturii, după obicei, telefoanele sună în gol. La Biroul de Presă ori e pauză de prânz (chit că nu e prânz), ori cineva nu aude, ori, dacă răspunde îți face legătura la un departament unde, cu siguranță, nu e nimeni, pentru că domnul sau doamna e în ședință…
Așadar, întrebarea rămâne deschisă. Rămâne deschisă chiar dacă ți se oferă răspunsuri, mai mult sau mai puțin oficiale… La urma urmei, exemplele de manageri/ directori care au condus teatre din București și nu numai, cu rezultate mult peste ale celor „din domeniu”, sunt multe. Birocrația pe primul loc! Mai puțin competența și mai mult sentimentul de castă. Sigur că este important ca managerul unui teatru să știe ce înseamnă teatru, ce înseamnă lucrul cu oamenii, ce înseamnă actul artistic, și să nu trateze acel teatru ca pe o fabrică de pantofi. Însă tocmai din acest motiv rolul secretariatului literar, mult subminat și degradat în ultima perioadă, pentru că directorul e doi, trei… cinci în unul, a devenit aproape unul decorativ. Tocmai de aceea teatrele nu mai au proiecte repertoriale și montează, după cum sunt bani și după ce regizor consideră directorul că vrea să plătească în această stagiune, de obicei unul cu bani mulți și încă alți câțiva, mai nepremiați și, deci, cu bani mai puțini. Se pornește de la premisa că doar un actor, un regizor (mai rar un teatrolog) ar putea conduce un teatru. Se elimină din start posibilitatea ca un absolvent de Litere (și istoria are câteva exemple importante în acest sens), Jurnalism sau chiar Management, un absolvent care, eventual, și-ar fi putut completa studiile cu un doctorat în domeniul Teatru-Artele Spectacolului, să se înscrie la un astfel de concurs. Întrebarea e „De ce?” De ce, când e vizibil că, în formula actuală, multe lucruri merg rău și strâmb? Când e vizibil că teatre mari sunt fie transformate în teatre de bulevard (cu spectacole de bulevard vândute la prețuri mult peste celelalte și cu o politică repertorială care urmărește evident pervertirea gustului publicului), fie sunt lăsate în amorțire, mizându-se pe gloria trecutului și pe valoarea unor spectacole istorice, la care, ce-i drept, biletele se epuizează imediat ce sunt puse în vânzare. Și exemplele ar putea continua. Răspunsul e unul singur. Pentru că așa „trebuie”!
Fereasca bunul Dumnezeu sa ajunga criticii (teatrologii romani) la carma teatrelor.Si asa mai toti sunt directori de festivaluri sau selectioneri, unde fac selectii pe criterii ultra mega personale.”Obiectivitatea criticului”e o poveste de adormit copii in Romania.Sunt nspemii de ex.in sensul asta pe meleagurile ro.Si apropos de preferinta dvs.pt outsideri fara studii ajunsi directori va dau un singur ex.in link ul de mai jos pe post de contra argument:
http://adevarul.ro/locale/satu-mare/un-afacerist-controversatdin-satu-mare-studii-specialitate-noul-director-teatrului-nord-actori-vechime-nu-trecut-probadosarului-1_5375cdb50d133766a8b3916d/index.html