Turcia interzice piesele străine în teatre

După lovitura de stat eșuată care a avut loc vara aceasta, regimul la putere în Turcia continuă să îngrădească libertatea de expresie spre a consolida controlul asupra sociateții, în cât mai multe sectoare ale ei. Viața culurală se numără printre sfere vizate, fiind grav afectată de măsurile dictatoriale care lezează grav dreptul la liberă exprimare.

După închiderea a numeroase publicații în print și online, urmează o restricție gravă impusă în teatrele de stat, precum și închiderea a aproape treizeci de edituri.

La sfârșitul lunii august, președintele Direcției Teatrelor de Stat, Nejat Birecik, a anunțat că stagiunea care începe în această toamnă se va concentra numai pe piese autohtone, întru „consolidarea sentimentelor patriotice ale poporului turc“. Cu alte cuvinte, în teatrele din Turcia artiștii nu au voie să pună în scenă texte străine, accesul spectatorilor la marea dramaturgie universală fiind astfel îngrădit.

Pe 4 octombrie, când se va deschide oficial noua stagiune, publicul din toată țară va avea de ales din… opt spectacole, căci atâtea se vor mai juca în cele șaizeci și cinci de teatre de stat din Turcia, după ce repertoriile au fost ajustate, astfel încât să se supună sloganului „Teatrele din Turcia își deschid cortina pentru piesele din Turcia“. Instituțiile de spectacol vor funcționa, din câte se pare, în spiritul naționalismului primitiv, afirmat de altfel chiar de oficialul Nejat Birecik, citat de presa turcă și preluat de presa internațională: „Ca naționaliști umaniști din țara noastră natală, ne vom deschide teatrele doar cu piese locale pentru a contribui la integritatea și unitatea țării natale și pentru a întări sentimentele naționale și spirituale“.

Așadar, piesele marilor dramaturgilor din literatura universală, de la tragicii greci la William Shakespeare, A.P. Cehov sau Bertolt Brecht, ca să numin doar câțiva dintre ei, nu se vor mai monta, iar spectacolele existente după textele lor au fost eliminate, ca și anumite producții după autori turci, considerate progresiste.

Epurarea din instituțiile de cultură reprezită o amenințare cât se poate de directă și la adresa artiștilor, existând voci care susțin că vor fi eliminați din teatre artiștii considerați indezirabili de regimul la putere. Sute de actori ar fi vizați de noua conducere, care ar fi pregătit o listă neagră.

Actorul turc Orhan Aydin, cunoscut oponent al guvernării Erdogan, al cărui caz a ajuns în presa internațională, a declarat pentru SpurnikNews: „Evenimenele din Turcia de azi fac parte dintr-o operaţiune împotriva poporului turc condusă de o persoană care urmăreşte să preia puterea absolută şi să instaureze un sultanat“.

Acesta a fost dat în judecată pentru un comentariu publicat pe SolHaber, în care folosea expresii precum „fascist“ și „dictator bolnav“, drept care a urmat acuza de „insulte aduse onoarei şi demnităţii preşedintelui Erdogan“

Printre celelalte măsuri neliniștitoare impuse de guvernul Erdogan după lovitura de stat ratată din 15 iulie, se numără și închiderea a douăzeci și nouă de edituri turcești prin decretul emis pe 27 iulie. Considerată un atentat grav la adresa libertății, decizia a stârnit reacția editorilor din Turcia și a comunității internaționale, care a denunțat prompt abuzul.

PEN International și International Publishers Association sunt câteva dintre organizațiile profesionale care au trimis scrisori publice de susținere a editorilor afectați.