FOTO ADRIANA GRAND
Revista Yorick vă propune o rubrică realizată de scenografa Adriana Grand, care ne oferă în fiecare săptămână o imagine din spectacolul străzii și nu numai.
Primul ciclu intitulat „Costume pentru teatrul străzii” continuă cu „Ultimul tango… în sandale”.
Cu acest prilej, va invităm la un concurs inedit. Scrieți un comentariu în care imaginați o scurtă poveste pornind de la imaginile pe care vi le propunem (și trimiteți-o la adresa monica.andronescu@nemira.ro), iar cea mai frumoasă dintre ele va fi premiată la sfârșitul fiecărei luni cu o carte din colecția Yorick a Editurii Nemira. Patru fotografii pe lună, patru povești… o carte!
Print
N-avusese de ales, desigur, trebuise să poarte doliu după Doru cei şapte ani regulamentari. Ba chiar îşi amintea cum, la început, cumnata ei, Sofia, tot apărea neanunţată la uşa ei, să o verifice dacă purta doliu chiar şi în casă. Şi mai ales dacă purta blestemata aia de cordeluţă neagră! Nici gând să poată asorta măcar nişte bijuterii colorate sau altceva la negrul acela sufocant! I-au interzis cu desăvârşire. Din respect pentru Doru, pare-se! Şapte ani. Împliniţi ieri. (continuarea pe mail-ul din articol)
…de-o viață își dorise să ajungă în Argentina, acolo unde tangoul se confundă cu viața. Și a ajuns, târziu, dar a ajuns. După ce și-a măritat fetele și îngropat și pe cel de-al treilea bărbat. Imediat ce-a acostat luxosul vas de croazieră, a urcat într-un taxi și a cerut taximetristului să o ducă acolo – o frază repetată în gând de nenumărate ori în ultimii 40 de ani: “Quiero ir a donde se baila el tango!” Taximetristul, un bărbat căruia nu i se putea ghici vârsta, pe a cărui față fiecare an lăsase o urmă adâncă, a privit scurt în oglinda retrovizoare, apoi zâmbind, a demarat. Altcuiva i s-ar fi făcut poate frică, căci se depărtau tot mai mult de centrul turistic, afundându-se pe străzile întortocheate ale cartierelor mărginașe din Buenos Aires”.
La un moment dat, mașina a oprit. Șoferul de taxi a coborât, i-a deschis portiera și, cu un gest galant, a întins mâna, ajutând-o să coboare.
Fără a-i mai da drumul, a condus-o spre piațeta care părea o culisă de film. Pașii lor s-au transformat au devenit dansul visat de-atâția ani… Nu conta că muzica suna aproape caragios datorită vechiului casetofon sprijinit de pervazul unei ferestre.
Ce ea nu putea ști: și pe el tot tangoul îl adusese în Argentina. Dar drumul lui fusese mult mai lung, mai anevoios…
Dar conta oare?
Ultimul Kazachok a lui Tereza 🎀
Dupa o iarna certareata,
Cu mult frig si densa ceata,
Un greieras cenusiu tot fredoneaza
Si cu taraboi mare va avizeaza:
Primavara in accelerat s-a urcat,
Si se spre Dvs.Domnilor a plecat.🚄
Primavara,ce faptura statuara
Plina de eleganta ea coboara ,
Distinsa ca o domnita bizantina,
Risipeste peste tot o raza de lumina.✨
Peste campurile care asteapta un Soare,
Vrea cu mult elan sa presare:
Toporasi si ghiocei,
Margaritare si viorele,
Numai ca voi sa alungati presentimentele rele.👻
Cand,cu cine sa te pui?
Iese dintr-un cuib un pui.
Cintezoi sau pitigoi?🐦
Zgribulit si foarte alarmat,
Pentru ca nu este si el consultat.
Zice:
Ce polemica desarta,
Tesuta in toata regula,cu arta!
Pentru Doamnele si Drele in vise adormite,
Si de bufonul Yorick indragostite,
Puck 🧚🏻♂️coboara peste masura de grabit
Cu un ramulet de maslin impletit 🌿
Si la revere vrea sa vi-l prinda in zbor ,
Cu urarea de o primavara cu mult spor!
Iar Puck nu este un spirit mincinos ,
Este doar o floare cu placut miros.🌸