„Umbrit” de Adrian Pintea

Umbrit eram, iată, de glezna cuiva

care mult mai puternic prin toate pășea;

astfel oricât de tânăr, cu oricâtă pripeală,

orice drum băteam a doua oară;

dus undeva să spun că iubesc

văd că iubita mi-a fost trezită-nainte;

caut un lup să-l fac frate frățesc

și-l găsesc însemnat de alt dinte;

vreau să-ncalec un cal temător, să-l alint,

și el este demult împăcat cu șaua;

vreau să dorm unde-i veșnică neaua

și găsesc locul tăvălit;

ușile înaltului abia se trântesc

după cineva luat drept mine;

poeziile mele se alcătuiesc

din întârzieri și rușine;

umbrit eram, iată, de glezna cuiva

care mult mai puternic prin toate pășea;

astfel, oricât de tânăr, cu oricâtă pripeală

orice drum băteam a doua oară.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.