Va fi ok şi după 60

3stars

01 era okVara teatrele se închid. E vacanţă. Există o certitudine unanimă conform căreia stagiunea se deschide în perioada care coincide cu pusul murăturilor toamna şi trebuie musai încheiată la scurt timp după ce goleşti putina de varză. Vama veche se umple de corturi ale actorilor tineri, iar pensiunile aceleiaşi staţiuni sunt ocupate de cei cu experienţă. Câte un portar oţărât patrulează transpirat prin faţa instituţiilor de cultură, iar scaunele din săli stau cuminți sub cearceafuri care le feresc de praf. Doamne-fereşte să joci teatru vara! Sună aproape ca o superstiţie.

Zicala bătrânească poate să fi fost utilă la vremea ei, dar timpurile nu prea mai au răbdare cu vechile tabieturi şi uzanţe. Sălile de teatru au aer condiţionat, concediile durează 1-2 săptămâni, şi nu sezoane întregi petrecute la băi, teatrul nu mai e obligatoriu să se joace doar între stucaturi şi brocaturi, aşadar puţinele spectacole din teatrele independente sunt la mare preţ. Evenimentul teatral al verii se numeşte Undercloud – Festivalul Internaţional de Teatru Independent, ajuns anul acesta la cea de-a IX-a ediţie. Timp de 10 zile, Hanul Gabroveni a găzduit peste 50 de evenimente, spectacole, lecturi, workshopuri, dialoguri şi întâlniri.

Unul dintre invitaţii speciali ai festivalului a fost Răzvan Vasilescu. Recitalul său din seara zilei de joi, 25 august, a fost sold-out. Sala Studio s-a umplut, locurile au fost suplimentate, iar spectatorii care au aşteptat mai bine de jumătate de oră începerea spectacolului au acceptat scuzele organizatorilor. Situaţie perfect justficată – Răzvan Vasilescu a reuşit un adevărat maraton, făcând parte şi din distribuţia spectacolului lectură „Crăciun la palat”, programat cu două reprezentaţii în cea de-a patra zi a festivalului.

„Era ok şi la 60” este prezentat ca un one-man show, „un recital impresionant de comedie în care celebrul actor Răzvan Vasilescu adaugă experiența personală unui colaj de texte memorabile din cei mai importanți autori contemporani de comedie. Mai mult decât stand-up”. Nu ştiu cu cât mai mult decât un stand-up, dar cu siguranţă un show de stand-up reuşit. Textele selectate şi traduse sunt de calitate, iar faptul că sunt spuse de un actor cu farmecul şi charisma lui Răzvan Vasilescu suplineşte lipsa de originalitate. Un tânăr aspirant trebuie să vină cu propria amprentă dacă vrea să spere la success. Are ceva de dovedit. Un actor ajuns la experienţa şi notorietatea lui Răzvan Vasilescu te poate convinge că şi cartea de telefoane e un monolog sincer atunci creat special pentru tine.

02 era okLejeritatea de a fi în faţa publicului, modul firesc şi detaşat de a înşirui scurte poveşti care decurg mai mult sau mai puţin unele dintr-altele, vocea scăzută care răsună în microfon şi felul flegmatic de a fi pe scenă fac ca one-man show-ul „Era ok şi la 60” să fie într-adevăr altfel decât un stand-up comedy obişnuit. Doza de sinceritate dezarmantă, momentele chiar emoţionante în care cu ironie, dar nu lipsit de duioşie, admite înaintarea în vârstă, fac din experienţa vizionării acestui spectacol de o oră ceva mai mult decât un râs continuu. Primeşti şi o temă de gândire pentru acasă şi o demonstraţie de artă actoricească. Interpretarea lui Răzvan Vasilescu, frazarea lui, debitul verbal, tipul de persoanj pe care îl aduce cu sine, prezenţa sa scenică, sunt pachetul complet; nu e doar un tip cu un microfon în mână care spune poante. E un actor care îţi spune o poveste.

Se poate, aşadar, face stand-up şi fără prea multe înjurături, cu glume cu tentă sexuală care nu sunt vulgare, cu poveste şi cu o urmă de emoţie. Răzvan Vasilescu este un spectacol. Iar faptul că s-a hotărât să aibă asemenea întâlnire cu publicul, 1 la 1 aproape, fără mijlocirea personajului, nu poate fi decât o bucurie pentru spectatori.

„Acum nici măcar nu mai zic: <<Vorbim mai încolo>>. La vârsta asta mai încolo s-ar putea să nu mai fie.” – când un bărbat matur şi prezentabil spune asta degajat, cu zâmbetul pe buze, primul impuls e să râzi. Apoi ai o secundă de reacţie suspendată, procesezi înţelesul dincolo de nivelul superficial şi te întristezi preţ de o altă secundă. Abia mai târziu, când ai terminat de rememorat cu prietenii toate poantele care ţi-au plăcut cel mai mult îţi aduci aminte de secunda aia şi cazi pe gânduri. Dar azi nu e rândul tău. Şi nici al lui. Aşa că, avem de vorbit… mai încolo.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.