Ştirea a fost prilej de comentarii în presa britanică cu puţin vreme în urmă. De fapt, totul a pornit de la o simplă opinie, exprimată foarte direct de designerul italian Valentino Garavani, acum octogenar, într-un interviu acordat cotidianului The Guardian.
Creatorii de modă sunt, în ultima vreme, destul de solicitaţi de creatorii de teatru pentru diverse spectacole şi pentru alte proiecte din sfera teatrului. Hugo Boss are un parteneriat cu Naţionalul londonez, iar Giorgio Armani face costume pentru producţii de pe West End. Dar spectatorii din Marea Britanie şi America preferă ţinuta casual, prea casual, a susţinut Valentino, deplângând sălile de teatru londoneze, pline de prea multe femei în pantaloni.
„Mă deranjează groaznic ce văd în sălile de teatru de la New York sau de la Londra. Acum câteva zile am fost la un spectacol la New York şi am aruncat o privire în jur în sală. Brusc am văzut pe cineva în faţa mea. Jur pe Dumnezeu, era în tricou, unul nu tocmai bine croit şi nu… foarte curat. Şi avea bermude şi şlapi“, a povestit Valentino, proprietarul unui imperiu al modei pe care şi l-a consolidat într-o carieră de jumătate de secol. Apoi a adăugat: „Asta mă deranjează tare. Mai ales în Anglia, ţară pe care o iubesc mult, foarte mult. Şi iubesc şi tradiţia ei“.
Ce e de făcut? Simplu. O ţinută mai elegantă ar face mult bine, a comentat creatorul italian, mărturisind că i-ar plăcea să fie martor la o întoarcere la ţinutele formale ale aristocraţiei istorice. Sigur, a trecut multă vreme de când mersul la teatru s-a despărţit de convenţia ţinutei, dar există, totuşi, limite, a susţinut Valentino: „Poţi să te duci într-o pereche de blugi albaştri şi un pulover negru. Ok? Pentru o femeie, e mult mai simplu. Dar un bărbat care să vină la teatru în pantaloni şi şlapi… Îmi pare rău, dar nu!“.
Pro sau contra convenţiei vestimentare la teatru? Jurnaliştii din Anglia au dezbătut chestiunea câteva zile, principalele ziare au acordat ceva spaţiu temei, tonul predominant al discuţiei, care nu a ajuns prea departe, fiind că sigur, ar fi frumos să ne îmbrăcăm elegant la teatru, numai că ritmul de viaţă al citadinilor de azi face imposibilă o astfel de misiune. Şi comentatorii au căzut de acord că, regulile vestimentare fiind abolite, soluţia ideală este măsura. Mai mult – o citez la capitolul „anecdotică“, relevant pentru practicile sociale -, publicaţia UK Life a propus şi câteva indicii, sugerând (şi comentând succint şi ironic) unele piese absolut nerecomandate, din cele două extreme: prea mult şi prea puţin.
În categoria „prea casual“ sunt incluse următoarele obiecte: şlapii, pantalonii scurţi şi blugi tăiaţi şi transformaţi în pantaloni scurţi, jeans denim mulaţi, fesul.
Din categoria „prea formal“ fac parte smokingul şi rochia de seară, diadema, pălăriile mari sau excentrice şi corsetul sau rochiile care au aşa ceva.
Print