Yorick. Punct și de la capăt

Așadar, cinci ani de Yorick, anunțam săptămâna trecută. E mult, e puțin? O picătură în oceanul Internetului, care nu se umple niciodată, revista noastră și-a dorit să descopere și/ sau să redescopere teatrul altfel, aducându-l mai aproape de publicul său, dezvăluindu-l din mai multe unghiuri, punându-l în valoare pentru spectatorul din mileniul III. O revistă săptămânală de teatru într-un peisaj editorial sărac, în comparație cu bogăția de mijloace la îndemâna omului de azi, a început în urmă cu cinci ani să caute nu un drum, ci drumuri spre relația multiplă dintre public și scenă.

Stând de cinci ani sub semnul dialogului, Yorick și-a dorit să fie mai mult decât un observator sau altceva decât un observator. Nu a căutat detașarea, ci implicarea, participarea, la un parcurs cu suișuri și coborâșuri, cu lumini și umbre. Interviurile, cronicile, reportajele și informațiile se întâlnesc în paginile unei publicații online ce explorează teritorii în care rămâne întotdeauna ceva de descoperit.

Și, după cinci ani, spectacolul trebuie să continue. Povestea merge mai departe și încearcă drumuri pe care nu le-a mai încercat și, din numărul următor vă propune rubrici noi. Într-o lume a imaginii, în fiecare săptămână veți face cunoștință cu „Fotografia ca spectacol“, o rubrică nouă, dedicată imaginii vizuale – din spectacolul scenei și din spectacolul străzii, din teatrul acela care nu este o clădire, dintr-o artă care se redefinește și se înnoiește fără încetare. Instantanee din trecut, din prezent și, de ce nu?, din viitor, cu scene și chipuri, cu stări și momente vor face obiectul unei rubrici în care cuvântul joacă un rol secundar. Și, dacă tot îi dăm imaginii ce e al imaginii după cinci ani de dialoguri cu creatori, mulți dintre ei activi și pe teritoriul filmului, Yorick pășește și în ținutul cinematografiei autohtone, intrată de câțiva ani sub o zodie nouă. Cum teatrul este, cumva, inseparabil de film în concepția multor actori cu care am stat de vorbă în acești ani, cinemaul își va găsi un loc în revista noastră în rubrica „Cine(ma)de in Romania”.

Poveștile despre călătorii spre spectacole, festivaluri, conferințe și alte evenimente vor primi, și ele, o rubrică în care călătorul își va împărtăși descoperirile – poate în drum spre La Scana din Milano, spre West End, spre Sarajevo sau spre oricare alt ținut în care teatrul își are formele și sensurile lui. Iar cartea de teatru, o componentă esențială a proiectului Yorick, va fi în prim-plan și în alt fel. Pagini cu gânduri despre scenă, adevăr și iluzie, realitate și poveste, artă și viață vor fi puse în lumină într-o rubrică nouă în care se va auzi, cu forță, gândul autorului. Cărți vechi și noi și gânditori de ieri și de azi vor ajunge și pe această cale la cititorul curios să parcurgă un fragment extras dintr-un volum demn de atenție.

În oceanul Internetului, leac și otravă precum pharmakon-ul din vremurile uitate în care a început teatrul, revista noastră își propune să-i însoțească mai departe artiștii în căutările lor.