Zile și Nopți de Teatru la Brăila – pretextul întâlnirii cu tânăra generație de artiști

Odată cu perindările prin întreaga țară cu ocazia festivalurilor de teatru descoperi istoriile orașelor, cunoști oameni speciali și te lași cuprins de atmosfera fiecărui loc. În orice călătorie pui câte un colț din sufletul tău și pleci încărcat cu amintiri prețioase.

Orașul Brăila are un anume mister și parfum. Pentru că acolo te întâlnești cu Dunărea indiferent de ce drum ai alege. Regăsești pe străzi salcâmii lui Sebastian, închizii ochi și devii un personaj. Te reîntorci în adolescență plimbându-te pe bulevarde liniștite, însoțit de-un necunoscut devenit prieten pe viață. Ignori zgomotul (nu prea asurzitor) al orașului și ai timp pentru tine. Și ajungi, desigur, la teatru, unde te transformi într-un pitic cu vise mari, ascuns într-un scaun și uitându-te fascinat la cortina cu lună și soare.

Atestată documentar la 1368, Brăila își află specificul într-un amalgam de nații: români, evrei, turci, tătari, greci, lipoveni… Important oraș portuar, el devine un centru comercial recunoscut. A fost un loc de întâlnire a produselor transportate de corăbii venite din Marea Neagră și Mediterană. Deși sub influență otomană, viața economică evoluează și transformă Brăila în sursă de provizii pentru capitala Imperiului. Veniturile obținute au facilitat reconstrucția și modernizarea infrastructurilor. Așadar, orașul „evantai” de la malul Dunării se afirmă pe harta geopolitică a României prin propriile puteri. Și chiar dacă astăzi a pierdut monopolul comercial, rămâne legendar.

Într-un secol XXI marcat de eterogenitate, în care problemele se înmulțesc, iar oamenii se regăsesc din ce în ce mai greu în lumea în care trăiesc, găsim la Brăila un eveniment adresat schimbării. Sub tema „Teatrul între Poveste și Criză”, a zecea ediție a Festivalului „Zile și nopți de teatru la Brăila” a avut loc în perioada 19 – 25 septembrie. După o lungă perioadă de absență din activitatea culturală națională, Teatrul „Maria Filotti” și-a redeschis porțile și a ridicat cortina pentru spectatorii săi. Renovat cu responsabilitate și inaugurând un spațiu nou de spectacol, Sala Avantgarde, teatrul brăilean continuă să fie o bijuterie. Surpriza publicului a fost cu atât mai mare atunci când a descoperit nu doar o selecție de producții importante din București și întreaga țară, ci și clădirea valorificată la potențial maxim.

Festivalul din acest an a reunit la Brăila trupe de la București, Ploiești, Brașov, Piatra Neamț, Craiova și Chișinău. Spectacole intrate în stagiunea curentă sau în penultima în program au putut fi vizionate în această săptămână. Orele de somn au fost puține, dar asta nu a contat. Te lăsai cuprins de atmosfera efervescentă de festival, căci întregul suflu al Brăilei s-a modificat. A fost un prilej de sărbătoare nu doar pentru spectatori, ci și pentru actorii teatrului și întreaga echipă. Șirul evenimentelor se încheia târziu în noapte cu recitaluri de muzică ușoară, de folk sau „folklore” și recitaluri de poezie. A avut  loc lansarea volumului de poezii „Altarele miresmelor târzii” de Georgeta Resteman, aducând un strop de melancolie și un strop de romantism. Schimbând registrul, am fost martori la un spectacol umoristic, susținut de Costel Pătrășcan (artist-caricaturist) și Daniel Iancu (voce, chitară), care ne-a reamintit că râsul ne salvează. Pe parcursul celor șapte zile de Festival nimănui nu i-a lipsit zâmbetul de pe buze căci trăiai cu adevărat fiecare moment.

Premiera lansată în cadrul Festivalului „Zile și nopți de teatru” a fost mult-așteptată de toți cei prezenți. „Suntrack”, regia și scenariul Radu Afrim, surprinde o felie din viața Brăilei, care rămâne tot mai pustie pe zi ce trece. Un docu-fiction, spectacolul trădează cu greu simbolistica afrimiană, însă îi regăsești amprenta. Concentrat asupra tinerilor din acest oraș, story-ul taie în carne vie prin realismul și dramatismul situațiilor. Susținut de trupa de actori brăileni și de colaboratori (majoritatea liceeni), spectacolul are o miză mare și un impact pe măsură.

Dacă vrem să căutăm o „purificare” artistică în sala de teatru, o detașare completă de la cotidian, atunci trebuie neapărat (!) să vedem spectacolul „Aproape” de John Cariani, regia Vlad Cristache, producție a Teatrului Tineretului Piatra Neamț. O Poveste extrem de frumoasă și de sensibilă. Am intrat într-o lume în care orice răutate se înlocuiește cu o glumă bună și cu un sărut. Prospețimea tinerilor actori și bucuria adevărată pe care o emană cuceresc irevocabil publicul. Pe tot parcursul spectacolului, din sală se auzeau suspine și încântare.

De la Craiova, regizorul Andrei Măjeri prezintă spectacolul „Exploziv” de Elise Wilk. Ne reîntâlnim cu adolescenții într-un context nefericit – dar care își are rădăcinile bine înfipte în real. Parcursul unui băiat de la cel mai cuminte și mai silitor elev până la sinucidere – mai mult sau mai puțin înțeleasă de părinți, colegi și profesori. Un spectacol energic și viu, compus din melodii care te ridică de pe scaun. Care potențează întocmai frenezia tinereții. Care arată că în lipsa apropierii de familie, poate dispărea totul în disperare.

Poate cel mai bun spectacol din Festival afost „The Sunset Limited” de Cormac McCarthy, regia Andreea și Andrei Grosu, producție Unteatru, nominalizat la categoria Cel mai bun spectacol la Gala Premiilor UNITER. Un text provocator, dialog între două personaje despre nevoia umană de Dumnezeu. Despre salvare și pedeapsă, despre credință și ne-credință, despre bine și rău. Despre ceea ce este esențial în viața fiecăruia. Doi mari actori, Șerban Pavlu și Richard Bovnoczki, pur și simplu te cuceresc. Te extrag din tine însuți, înghețând timpul și spațiul. Un spectacol copleșitor, atingând profunzimi ale sufletului și ale gândului asupra cărora e bine să ne oprim din când în când.

Ediția a X-a a Festivalului „Zile și nopți de teatru la Brăila” a fost un succes. Intenția selecționerului de a aduce spectacole bune și foarte bune, în regia și jucate de artiști tineri, și-a găsit argumentele potrivite în evenimentele la care am participat. Un program divers, care nu te-a lăsat să te deconcentrezi sau să uiți vreun moment că e festival. Am întâlnit la Brăila o parte dintre reprezentanții generației de regizori tineri. Prin spectacolele văzute aici am înțeles că lucrurile încep să prindă contur. Ideile lor reformatoare devin tot mai puternice, iar mesajele pe care le transpun pe scenă au un efect de durată. Există speranță și potențial în generația noastră și nimeni nu intenționează să se oprească prea curând. Contează enorm faptul că se creează astfel de contexte, precum festivalul de la Brăila, pentru întâlniri și afirmări ale noilor talente.