O explozie de fantezie! O lectură care să rezoneze şi cu spectatorii foarte tineri care au nu numai memoria filmelor pentru copii şi a desenelor animate clasice, ci sunt dedaţi internetului şi merg des prin sălile de cinema din mall. Un spectacol poveste, despre curajul de gândi la cai verzi pe pereţi, despre libertatea de a te împrieteni cu cine vrei, de a iubi pe cine vrei – şi cu cât mai multă adrenalină –, despre puterea de a inventa. Şi despre dreptul de a aduce în scenă semnificantele lumii de acum două secole, de acum doi ani, două zile sau de doar două clipe. Spre a crea semnificaţii noi, în acord şi cu sufletul teenagerilor pe care cel mai bine ne vine la îndemână să-i acuzăm că nu citesc şi că nu sunt sensibili la artă. Leonce şi Lena montat de Vlad Cristache – e necesar, la un moment dat, să analizăm cât de tare Ţine Comedia la Tineri (sic!) – la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila este un spectacol pentru cei care au schimbat paradigma. Mai ales pentru ei! Aşa cum şi nonconformistul Karl Büchner a schimbat, deşi n-a trăit nici 24 de ani, felul de a scrie teatru. Leonce – e prinţ şi are tron, un superfotoliu numai bun de spânzurat în pom (n-ar fi primul prinţ care preferă iubirea tronului) – înoată (nu leneş) într-o mare de bureţei roz, care pot juca, după cum replica o cere, şi rol de nisip, şi de iarbă, şi de trandafiri… Ionuţ Vişan reuşeşte exemplar să-şi aereze personajul. Să-l facă romantic, dar şi înţelept. Să-l crească nebun şi să-l strunească responsabil. E prea tânăr să se însoare – o nuntă aranjată, cu prinţesa Lena pe care nici măcar n-o cunoaşte – aşa că încearcă să rezolve mari probleme existenţiale, cum ar fi, să zicem, să-ţi priveşti creştetul capului… Şi până să găsescă o soluţie convenabilă, iaca!, apare Valerio, gata să intre în belea, de nu l-ar scoate însuşi prinţul. Cum? Cum să ascundă ei ditamai butoiul cu vin pe care doar ce l-a furat Valerio? Depinde cine îl caută… În spectacolul lui Vlad Cristache, excelent susţinut scenografic de Vladimir Turturică, îl caută doi poliţişti-miliţieni-sau cum vreţi să le ziceţi dotaţi cu un IQ de poveste, dar şi cu un vehicul motorizat ce fârnâie şi tuşeşte şi umple scena & sala de fum. Tentaţia hiperrealistă a decorului, semnat de Vladimir Turturică, alunecă spre ramura cu altoi olandez a megarealismului asumat de Tjalf Sparnaay atunci Men in Black îi aduc lui Leonce telefonul sau atunci când bravul Valerio roade osul pe care ne imaginăm cât de gustoasă a fost carnea friptă. La ce lecţie de prezenţă în poveste am avut şansa să asist! Constantin Cojocaru, pitoresc Valerio, a coborât în sală şi s-a aşezat tacticos între spectatori (cel din stânga eram eu), mâncând şi bând vin, focalizând el privirile, în timp ce acţiunea de pe scenă trecea în plan secund.
O explozie de fantezie! Pentru că de fantezie dă dovadă regizorul Vlad Cristache când ne-o pune în faţă pe Cruella de Vil împingând un cărucior, de nu ştii dacă Guvernanta, Ramona Gîngă, n-are cumva de gând, între un fum de ţigară şi o duşcă zdravănă, să muşte din copil… Să ne liniştim însă, de vreme ce Lena încă e întreagă şi are puterea să nu se supună autorităţii parentale care o obligă la măritişul pe neve cu Leonce. Aşa că delicate, dar puternica prinţesă Lena, Corina Georgiana Borş, hotărăşte să fugă în Italia. Cum tot în Italia a ales şi prinţul Leonce să scape de însurătoare, asta tocmai în timp ce bunul său tată se pregătea de nuntă. Îmbrăcat-dezbrăcat-îmbrăcat de valeţi, suveranul Popo încearcă să pună la punct mizanscena evenimentului. Iar ceea se întâmplă în faţa spectatorilor are iz de comedie neagră şi deznodământ tras din Tom & Jerry.
O explozie de fantezie! Italia e ţara tuturor posibilităţilor romantice şi năstruşnice, tărâmul de vis unde suverană e iubirea. Leonce a venit aici de groază să nu fie însurat cu Prinţesa de Pipi. Bine a făcut, că aşa a putut să-o întâlnească aici pe iubita lui Lena. Iar Valerio, pe guvernanta de un sex-appeal cu totul special… Cruella (zic!).
Să fii tânăr înseamnă să nu-ţi fie frică de nimic! Lui Leonce şi Lenei nu le e. Să cauţi adrenalina! Ei o caută şi se bucură de ea. Să scrii măcar o poezie! Ei trăiesc în poezie.
O explozie de fantezie! Vlad Cristache şi actorii lui au reuşit performanţa unui spectacol ataşant pentru trăitorul clipei de azi. Duios, poetic, transparent, dur pe alocuri, dar plin de vervă şi umor. Greu de sensuri decelabile între semne teatrale construite coerent. Un success de împărţit frăţeşte între realizatori, actori şi… noul director, teatrologul Lucian Sabados, care dovedeşte că gândul bun pus la reconstrucţia teatrului începe să dea roade.
P.S. Câte likeuri ar strânge acest Leonce & Lena pe fb? I’m the first!
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
„Leonce şi Lena” de Georg Büchner
Traducere de Nina şi Iosif Cassian
Regia artistică: Vlad Cristache
Asistent regie: Septimiu Stoica
Scenografia: Vladimir Turturică
Muzica live: Cornel Cristei
Distribuția:
Leonce – Ionuţ Vişan
Lena – Corina Georgiana Borş
Valerio – Constantin Cojocaru
Guvernanta – Ramona Gîngă
Regele de Popo – Valentin Terente
Rosetta – Narcisa Novac
Poliţistul 1 – Marcel Turcoianu
Poliţistul 2 – Adrian Ştefan
Preşedintele Consiliului – Dan Moldoveanu
Maestrul de ceremonii – Costică Burlacu
Consilier 1 – Ionel Spălatu
Consilier 2 – Mihail Ardeleanu
Print