Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e o poveste pe care vă invităm s-o descoperiți! Azi, Andrei Șerban…
„Ce face un dansator dacă nu exersează trei ore pe zi la bară? Ce face un pianist dacă nu își îndeplinește rutine gamelor zilnice? Cum poate să cânte un cântăreț de operă dacă nu-și cultivă vocea și nu exersează zilnic? Ce-ar face un sportiv dacă nu s-ar antrena consecvent? Un actor, odată ce are diploma, un pic de succes și câteva admiratoare care îl numesc deja „maestre”, dacă îl întrebi cum s-a pregătit în ziua aceea, îți râde în nas sau te privește cu sprâncenele ridicate. De aceea sunt rari cei care mențin acea prospețime pe care Zeami, în cartea sa despre tradiția secretă a teatrului Nô (cea mai importantă dintre cărțile care s-au scris despre teatru), o numește „floarea vie”. Acolo sunt descrise în detaliu etapele pe care trebuie să le urmeze în cursul vieții un actor ca să nu piardă această floare a tinereții. Ca să nu dispară după vârsta de treizeci de ani, ofilindu-se din lipsă de oxigen, actorul trebuie să urmeze o evoluție dificilă, să fie capabil de un efort continuu. Aici e problema, pentru că prea ușor credem că floarea (talentul) este un cadou meritat, pentru care nu trebuie să plătim, nu trebuie să facem nimic. Calitatea de actor organic nu se obține decât plătind scump. În plus, organicitatea, dacă apare, nu este o stare permanentă. Cartea lui Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, spune clar despre ce e vorba, numai că puțini fac mai mult decât să citească titlul. Cei care evoluează cu adevărat, lucrând constant cu ei înșiși, sunt singurii care-și mențin vie și intactă floarea tinereții, lucru foarte rar obținut. Cum ar spune Grotowski, numai atunci are loc osmoza între trup și esență: „Când ești tânăr, să fii organic e un lucru fundamental. Dar să rămâni numai la nivelul trupului înseamnă să te dezintegrezi odată cu trupul, să mori odată cu el”. Deci trebuie descoperit altceva ca să menții proaspătă floarea tinereții. De unde nevoia de ateliere… ”
(Fragment din volumul „O biografie” de Andrei Șerban, Editura Polirom, 2006)
Print