Au trecut 10 ani de când România a intrat în UE, 10 ani de la câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană a orașului Sibiu, 10 ani de la referendumul pentru demiterea Președintelui Traian Băsescu, 10 ani de la câștigarea Premiului Palme d’Or la Cannes de către Cristian Mungiu cu filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, 10 ani de la declanșarea crizei economice mondiale, 10 ani de hashtag și de comunicare prin intermediul tehnologiilor.
„Anul Dispărut. 200/7” reprezintă ultimul spectacol al trilogiei scrise de Ștefan Peca, împreună cu „Anul Dispărut. 1989” și „Anul Dispărut. 1996” și în continuarea primelor două chestionează, din nou, semnificația anului – ce a însemnat din punct de vedere politic, social, la nivel macro, dar mai ales la nivel micro, personal, unde ne situăm acum, cu ce amintiri, frici și angoase am rămas din 2007.
Pentru abordare și consistența acestui demers artistic, pentru valențele lui multiple și caracterul lui necesar, revista Yorick vă recomandă spectacolul „Anul dispărut. 200/7” de Peca Ștefan, în regia Anei Mărgineanu, programat pe 4, 5 și 7 noiembrie, de la ora 19.00, la Sala Atelier a Teatrului Mic.
Print