Festivalul copiilor de toate vârstele, la Bucureşti

Deschideţi ochii larg, ciuliţi-vă urechile, luaţi-vă copilăria la voi, n-o lăsaţi acasă, să dormiteze prin vreun sertar, prin vreo carte, prin vreun desen sau cine mai ştie unde! Faceţi toate astea ca să treziţi copilăria adormită. Şi răsplata va fi pe măsură. Vă veţi întoarce o vreme la vârsta de aur. La realitatea poveştilor, la adevărul fanteziei, la bucuriile închipuirii. Joi, 26 noiembrie, începe un festival cu delicatese şi pentru cei care visează cu ochii deschişi, şi pentru cei care nu mai pot, nu mai ştiu sau au uitat să viseze. Care sunt puţini, fără îndoială, dacă nu chiar inexistenţi.

Până la 5 decembrie, cele două săli ale Teatrului Ţăndărică găzduiesc cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrului de Animaţie „Bucurii pentru Copii. Spectacole de Colecţie”. Înainte de miraculoasele sărbători de iarnă, de atmosfera hibernală care păstrează sau invită la zboruri magice cu sufletul şi cu mintea, oricum ar fi iarna, evenimentul este bine-venit. Tot ce trebuie să faceţi este să întindeţi mâna şi să culegeţi darul. El vă aşteaptă.

Organizatorii au pregătit un festival amplu, cu multe, chiar foarte multe spectacole, cu proiecţii video, lansări şi ateliere de animaţie. Aşa că faceţi bine şi nu-i dezamăgiţi! Şi, în primul rând, nu dezamăgiţi copilul nerăbdător şi pus pe ceva şotii care trăieşte, câteodată ascuns, câteodată la vedere, în fiecare dintre noi.

Desfăşurat sub egida ŢĂNDĂRICĂ – 65, evenimentul se va încheia în seara în care vine Moş Nicolae cu daruri pentru cei cuminţi (tradiţia a alterat obiceiul sfântului, care oricum vine cu ceva bun şi pentru cei mai puţin cuminţi, că doar e modul ideal de a trasmite un mesaj luminos şi de a da lecţia bunătăţii), după mai bine de o săptămână de spectacole de păpuşi, marionete, pantomimă, video art şi aşa mai departe, susţinute de trupe profesioniste din România, Bulgaria, Cehia, Turcia, Franţa, Israel şi Republica Moldova. El se anunţă a fi o călătorie iute prin copilăria din toate timpurile şi din multe spaţii, un drum irezistibil şi neştiut, care mereu mai scoate câte ceva la lumină. Va începe cu un spectacol care s-a jucat de câteva ori, dar care abia acum va avea premiera oficială, o producţie semnată de Alexander Hausvater, regizor de „oameni mari”. „Galaxia  Svejk” pleacă, desigur, de la celebrul roman al lui Jaroslav Hašek şi construieşte un fel de epopee pentru adulţi, dar numai pentru cei care nu şi-au pierdut copilăria pe drum. Inocenţa bravului soldat are parte de un elogiu scenic, de un spectacol care foloseşte din plin imaginaţia şi mijloacele ei: animaţia, muzica, arta plastică, proiecţia video etc.

În seara de 5 decembrie, vizitatorii ajung la capătul unui drum pe care nu au cum să se plictisească. Încheierea îi aparţine unui personaj care, asemenea copilului, se află şi el în fiecare dintre noi: Păcală. Spectacolul lui Ioan Brancu şi Cristian Pepino ne poartă în lumea satului românesc, în ţinutul mitizat al unui neghiob alături de care viaţa e oricum altfel, dar nu monotonă.

Basme cunoscute pe plan universal şi poveşti fermecătoare rămase între copertele unor cărţi sau în memoria câtorva oameni cuceriţi pentru totodeauna, legende populare sau plăsmuiri ale unor scriitori rămaşi pe harta literaturii, se vor înlănţui zile bune în cele două săli de teatru. Purceluşul fermecat, Apolodor, Spărgătorul de Nuci, Micul Prinţ, Cenuşăreasa, Motanul Încălţat, Pasărea care vesteşte ploaia, Pinnocchio şi chiar şi Faust vor ţese o pânză în care spectatorii, mici şi mari, n-au cum să nu cadă. Teatrul-gazdă a pregătit, de exemplu,  premiera unui „Pinnocchio” în care animaţia digitală şi măştile joacă rolui principale. „Cenuşăreasa” va fi prezentă în varianta lui Silviu Purcărete, punând în prim-plan mai ales ce nu prea luăm în seamă din arhicunoscul basm. Păpuşi de porţelan ca cele din secolul al XIX-lea şi muzica operei lui Rossini au fost convocate într-o fantezie originală. Pavel Vangeli din Praga vine cu „Marionete” care dansează pe ritmuri de jazz şi swing. Teatrul de umbre Cengiz Ozek, Istanbul, aduce „Copacul magic” cu „personaje şamanice”. Nici Faust nu va lipsi, ci va ajunge într-o „versiune liberă după Goethe şi Marlowe” pentru adulţi şi câte şi mai câte.

Dincolo de spectacolele propriu-zise, un fel de documentare minimă obligatorie despre tendinţele teatrului de animaţie la început de mileniu, este de remarcat structura amplă şi dinamică a evenimentului. Iar studenţii care se pregătesc să intre în domeniu şi care au o secţiune specială au una dintre puţinele ocazii din Bucureşti să afle şi să se arate, ocazie valabilă, de altfel, pentru toţi oamenii de teatru, fie ei actori, regizori, scenografi, critici şi aşa mai departe. În afară de spectacole speciale, îi aşteaptă o conferinţă, o expoziţie şi mai multe workshop-uri. Nu le lăsaţi să treacă pe lângă. Combinaţia dintre loisir, artă şi ştiinţă nu e chiar pe toate drumurile!

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.