În rubrica „Teatrul în cioburi de memorie” veți descoperi fotografii cu mari actori și mari regizori, împreună cu o scurtă poveste. Astăzi, spectacolul „Radio Muezzin“, produs de Rimini Protokoll.
Stefan Kaegi este elveţian. A fost jurnalist, apoi a devenit regizor de teatru. A înfiinţat la Berlin trupa Rimini Protokoll, cu care experimentează teatrul documentar. A făcut un documentar pornind de la call center-urile din India, apoi unul despre viaţa şoferilor de camion din Bulgaria, spectacolul jucându-se chiar într-un TIR. În 2006, când se afla în Siria, a auzit într-o zi – aşa cum povestea într-un interviu – un clic ciudat, mecanic, în clipa în care muezzinul îşi încheia chemarea la rugăciune. „A fost foarte ciudat. A semănat cu sunetul de la sfârşitul unui buletin de ştiri difuzat la radio. M-am întrebat dacă sigur o fi un glas de muezin“, a explicat Kaegi. Atunci, era într-adevăr un glas de muezin, însă regizorul va fi şocat de hotărârea guvernelor la putere în Siria, Iordania şi Egipt de a trasmite Ashan-ul (chemarea la rugăciune) în direct la radio, sfântă misiune şi slujbă remunerată ce să le revină numai câtorva dintre miile de muezini, care vor trebui să-şi găsească de lucru. De aici, hotărârea regizorului de a realiza o producţie despre viaţa muezinilor ce trăiesc şi slujesc în miile de moschei de la Cairo, unde a călătorit şi a făcut cercetare directă, discutând cu sute de persoane implicate. Ideea unui spectacol de teatru documentar, în care limbajul imaginii video vine în sprijinul discursului scenic susţinut de patru muezini adevăraţi, care n-au nicio legătură cu actoria sau cu arta de vreun fel, în accepţiunea europeană a cuvântului, s-a dovedit cel puţin interesantă, reprezentaţiile producţiei fiind primite cu entuziasm peste tot începând din anul 2009, când a avut loc premiera.
În imagine îi vedem pe trei din cei patru protagonişti: 1. Gouda Hussein Bdawy s-a născut aproape orb şi aşa a rămas, şi-a descoperit chemarea când s-a făcut muezzin, e mândru de slujba lui, face două ore cu autobuzul până la moscheea la care lucrează, ascultă Radio Coran, se uită la meciurile de fotbal ale Naţionalului Egiptului, este căsătorit, are copii şi emană blândeţe nesfârşită; 2. Electrician, Abdelmoty Abdelsamia Ali Hindawy a fost rănit grav într-un accident rutier; pentru recuperare, a petrecut mult timp într-o moschee, alături de imam, iar în cele din urmă acesta l-a sfătuit să-şi încerce vocea şi credinţa devenind muezin; acum are o pată întunecată pe frunte, despre care spune că s-a format în urma prosternării din timpul rugăciunii; este căsătorit şi are copii; 3. Mansour Abdelsalam Mansour Namous este tot egiptean şi a venit dintr-un sat la Cairo ca să se facă muezin, ceea ce s-a şi întâmplat; ca să câştige în plus, mai lucrează într-o patiserie; asemenea altor muezini, face curăţenie în moschee, este căsătorit şi are copii.
Al patrulea este Muhammad Ali Mahmoud Farag, cel mai tânăr muezin ales de regizor, care lucrează la cea mai mare moschee din Cairo, în care încap mii de oameni; pasionat halterofil, a câştigat un premiu la un concurs de citirea Coranului din Malaysia.
Print