La New York se poartă lecturile publice

O nouă tendinţă sau mai bine zis o nouă practică se consolidează în peisajul teatral newyorkez. Spectacolele-lectură sau pur şi simplu lectura publică a pieselor înainte să demareze o montare atrag un public din ce în ce mai numeros şi sunt din ce în ce mai agreate şi de artişti. Teatrele şi centrele de cercetare în domeniu organizează des astfel de manifestări, fie că este vorba despre piese scrise de dramaturgi aspiranţi, fie că se lecturează textele consacrate. Pentru oamenii de teatru – regizori, producători, manageri etc. –  lectura este o şansă de a fi la curent, de a şti înainte de montarea unui spectacol cum ar putea arăta el, fiind şi o modalitate de a evalua potenţialul unui dramaturg sau şansele unei producţii a cărei realizare stă sub semnul întrebării. Dacă spectacolul se transformă într-un succes răsunător, cu atât mai bine pentru cel care l-a văzut în faza în care era doar un text citit la masă de actori. Se va putea lăuda că a asistat la naşterea lui.

Lecturile publice sau semipublice organizate de teatre sunt, în general, de două feluri: lecturi propriu-zise, în timpul cărora actorii citesc din textul aflat pe un stativ muzical (mai rar pe masă, cum e obiceiul în România, de exemplu), şi spectacole-lectură, o formă mai amplă de lectură, de fapt o repetiţie care poate include prezenţa muzicienilor care cântă live, elemente de mişcare sau coregrafie etc. La New York există o mulţime de asemenea evenimente. Accesul este adesea gratuit, intrarea fiind liberă pentru orice doritor, deşi uneori este nevoie de o rezervare prealabilă. În alte cazuri, la asemenea lecturi pot veni numai abonaţii teatrului.  

Experienţă interesantă şi utilă, lectura de acest tip are mai multe beneficii pentru toţi participanţii. Feedback-ul este esenţial. Printr-un astfel de exerciţiu, actorii, regizorii şi dramaturgii pot spera la reacţii directe, nefiltrate din partea publicului. Văd dacă o replică stârneşte râsul sau nu, dacă o intonaţie se lasă cu reacţii zgomotoase sau nu şi în funcţie de asta li se confirmă sau li se informă o anumită opţiune sau viziune. Spectacolele-lectură nu costă şi nu comportă riscuri. „Lecturile cu public au devenit o practică importantă în peisajul teatral”, spune Mandy Hackett, director artistic asociat la Public Theater, citat de cotidianul „The New York Times”. „Sunt coleşit de numărul de lecturi publice care au loc la New York”, explică Adam Greenfield, coordonator pentru dezvoltarea noii dramaturgii de la Playwrights Horizons, adăugând: „În alte oraşe, probabil că aş merge la aşa ceva o dată la 3-4 săptămâni. Iar aici merg de mai multe ori într-o singură săptămână!” În primul rând, a explicat opinentul, din cauza accesului mai uşor la trupele de teatru sau în lumea deschisă a teatrelor. Playwrights Horizons susţine lecturi publice în mai multe spaţii din oraş pe tot parcursul anului, însă publicul nu are acces liber la toate. Instituţii ca New Dramatists, The Lark, LAByrinth, Manhattan Theater Club, Primary Stages sau MCC organizează tot timpul astfel de lecturi, la care ajungi cel mai sigur înscriindu-te pe lista lor cu adrese de email. Şi, în general, sunt mult mai multe şanse să intri la o lectură sponsorizată de teatrele nonprofit decât la cele din teatrele comerciale de pe Broadway, care se ţin mai mult în spatele uşilor închise.

Actorii susţin că oamenilor le place să vină la lecturi publice fiindcă văd „pe viu” cum începe să prindă contur un spectacol sau cel puţin ideile lui. Pot descoperi interpreţi care vor ajunge mari, comentează organizatorii, şi pot contribui concret la crearea unui spectacol. „Publicul adoră să vadă că facem greşeli”, explică David Zayas, membru al trupei LAByrinth, citat de aceeaşi publicaţie. „Câteodată râde de noi când greşim replicile, se simte confortabil, capătă încredere în sine şi sigur va dori să vadă spectacolul când va fi gata”.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.