Maria Seiculescu, UNATC, Teatrologie, Anul II
Studenţii secţiei Teatrologie, anul II, ai UNATC Bucureşti, au dat o mână de ajutor la realizarea primei ediţii a Gong-Fest, desfăşurat la Reşiţa. Revista Yorick găzduieşte în secţiunea Yorick studenţesc, destinată practicii teatrale, o încercare de a reflecta această manifestare.
Cu multă agitație și emoții, voie bună și răbdare, Festivalul Gong-Fest a dezmorțit un pic Reșița. Cinci zile de teatru – 8-12 mai – sunt posibile în acest oraș dintre munți datorită directorului artistic al Teatrului de Vest, Reșița, Dan Mirea. Ca director de festival, a invitat tineri de la universități importante din țară (UNATC „I.L. Caragiale”, București și Universitatea de Arte Târgu-Mureș) și instituții precum Teatrul Național Târgu-Mureș și Compania de Teatru „Dans-Microbis”.
Spectacolul „Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva” de Jonas Kardell, care a deschis festivalul la Casa de Cultură Reșița, este un examen al masteranzilor la actorie de la Universitatea de Arte Târgu Mureș, sub îndrumarea Danielei Lemnaru, șef al Departamentului de Teatru. După vizionarea unui spectacol curat, cu personaje și relații atent construite de tinerele actrițe (…), am avut plăcerea de a discuta cu coordonatorul și de a schimba câteva gânduri.
De ce ați propus piesa „Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva” de Jonas Gardell?
Pentru că mi-a plăcut mult! Este foarte bun pentru actrițe în special. Unii comentau că e apăsător, că e plictisitor, dar dacă intri în poveste, te ține. Într-adevar spectacolul debutează cu un monolog de 20 de minute, în care actrița vorbește și atât, dar așa este textul și e foarte bine scris.
Ați mai lucrat acest text?
Nu. Acum am făcut un spectacol pentru masteratului de anul I și II, construit în anul I de masterat și jucat două stagiuni. Acum ei termină.
Ce credeți că e important la un spectacol?
Eu vreau emoție …
Ce este important pentru dumneavoastră, ca profesor?
Este foarte important pentru mine că am experiența actriței, a regizorului și a profesorului, astfel comunici mult mai ușor cu studentul. Am lucrat foarte mult cu actorul, să-l pun în valoare pe el, să arăt procesul de creație al actorului. Eu și studenții mei avem o relație frumoasă, de prietenie.
Cât timp ați lucrat la acest spectacol?
Cam două luni…
Ați mai fost cu el și în alte festivaluri?
Da, am fost la Chișinău, la Tîrgoviște, am vrut să-l ducem și la București, dar n-am reușit, au mai fost și alte ieșiri.
Dar fetele cum au primit experiența acestor plecări?
Foarte bine. De exemplu, la Chișinău am avut o sală de 400 de locuri, ca și asta, de altfel, dar s-a jucat cu publicul în sală, erau foarte mulți și vreau să zic că nici unul n-a suflat o vorbă … este important … fata care o interpretează pe Agnes, Raisa Ané, face un rol de compoziție, greu pentru numai 21 de ani. Toată lumea a remarcat-o.
Cum credeți ca s-au descurcat fetele în această seară?
A fost nevoie de emoție, vibrație, trăiri – pentru un actor tânăr este destul de greu, iar ele au reușit. Este un câștig.
Print