A mai rămas o săptămână până la deschiderea celei de-a 26-a ediții a Festivalului de Dramaturgie Contemporană de la Brașov, iar la Teatrul „Sică Alexandrescu” e cutremur. Conducerea și-a dat demisia în bloc. A urmat un val de demisii și proteste ale actorilor. Care e problema? Una de fapt la ordinea zilei în toată țara. Pentru că în toată țara teatrele și celelalte instituții de cultură depind de primăriile locale. Și, ca atare, trebuie să se pună bine și „să se adapteze” (a se citi „să facă diverse compromisuri”) ca să poată funcționa. Iar lucrurile merg așa de ani întregi și fiecare încearcă să supraviețuiască așa cum poate.
De data asta, însă, la teatrul din Brașov conducerea a hotărât să spargă buba și, în contextul ultimei săptămâni, în care se încearcă demascarea corupției la nivel național, să arate abuzurile Primăriei locale. N-a trecut mult timp de când și la București s-a declanșat un scandal uriaș, atunci când Gabriel Fătu urma să se înființeze în fruntea unei comisii care să verifice productivitatea teatrelor. Ei bine, de data asta, la Brașov vorbim de o doamnă, pe numele ei Cecilia Doiciu, care controlează Direcţia Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente, fost director interimar al Filarmonicii Braşov şi, în prezent, şi al Operei din Braşov, persoană desemnată să coordoneze relaţia dintre Primărie şi instituţiile de cultură din oraş… Nu vă spune nimic numele ei și vă întrebați ce anume o recomandă pentru toate aceste funcții, care îi permit să controleze cam tot ce mișcă în cultură în Brașov? Nu-i nimic, asta face parte din regulile jocului. Cu cât ești mai puțin competent într-un domeniu, cu atât ascensiunea pe care ți-o permite politica e mai mare. Doamna sus-numită este profesoară de chimie… Cum a ajuns o profesoară de chimie să conducă Opera din Brașov, Filarmonica din Brașov și să hotărască ce se întâmplă în Teatrul „Sică Alexandrescu”? Asta e o altă problemă. Probabil în timp s-a plictisit de… atâta chimie.
Dar problema cea mai mare, iar situația de la Brașov ar trebui să fie scânteia care să aprindă butoiul cu pulbere, este aceea că în toată țara se practică această imixtiune în teatru și în cultură în general și că de multe ori sălile de teatru sunt folosite în cursul săptămânii pentru evenimente care n-au nimic a face cu scopul și sensul lor și, mai mult decât atât, că se cere „productivitate”. „Realizarea de veniturii proprii” este o situație perversă în care sunt puse teatrele, care astfel încep de voie-de nevoie să producă subcultură, renunțând la orice fel de standarde și deturnând scopul acelei instituții în respectiva comunitate. Iar în situația de la Brașov „realizarea de venituri proprii” a fost folosită ca un cuțit cu două tăișuri. Pentru că, după ce Sala Mare a fost renovată, Primăria a început să o închirieze, limitând astfel posibilitatea teatrului de a obține doritele venituri…
Așa se face că angajații teatrului au declanșat o mișcare de protest, cerând demisia Ceciliei Doiciu, care în acest timp stă ascunsă și refuză să vorbească. „Suntem furioşi şi trişti şi ne simţim abuzaţi, simţim că suntem împiedicaţi să ne facem meseria. Cerem demisia doamnei Cecilia Doiciu, cerem încetarea abzurilor, respectarea legilor şi cerem să fim lăsaţi să ne facem meseria, în spiritul valorilor umane şi teatrale pe care le avem”, spun actorii, care până în acest moment nu par a fi luați în seamă de nimeni, pentru că Primăria din Brașov aleargă pe culoarul ei. Și așteaptă, probabil, să treacă momentul, să se facă liniște și să-și vadă mai departe de abuzurile ei și de limba de lemn. Purtătorul de cuvânt al Primăriei, într-un mesaj indolent, în care folosea cam același gen de text pe care-l foloseau comuniștii legat de arta de care trebuie să se bucure „și alte categorii de cetățeni”…, atrage mai mult sau mai subtil atenția asupra faptului că municipalitatea a făcut investiții consistente în renovarea și reamenjarea sălii și a clădirii. Mai exact că Primăria a cheltuit peste 8 milioane de lei… Cu alte cuvinte, dacă tot a cheltuit bani, trebuie să aibă și ea dreptul să pună puțin (sau puțin mai mult) mâna pe ea.
Una peste alta, faptul că oameni care mânuiesc bani publici și cu care era normal să contribuie la reamenjarea Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov își permit ca, în numele acestei folosiri a banilor publici, să dispună de o insituție de cultură, să facă legile în interior, oameni care n-au nicio pregătire în domeniu, numiți acolo pe criterii politice, este cel mai grav. Dacă la teatrul din Brașov lucrurile merg sau nu perfect nu face acum obiectul discuției, ci faptul că la infinit oamenii de cultură ajung să fie umiliți și puși în situația să se milogească pentru fonduri publice pe care le plătesc apoi în fel și chip, ca pe un favor personal. Artiștii de la Teatrul „Sică Alexandrescu” protestează și spun „stop abuzurilor”. Este un punct de la care ar putea porni o mică revoluție în teatrele din provincie. Dacă ar exista puțin curaj…
PS: Între timp, speriat probabil de valul de proteste și de solidaritatea actorilor din toată țara, primarul Braşovului George Scripcaru a hotărât să îi retragă Ceciliei Doiciu, şefa Direcţiei Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente din cadrul Primăriei Braşov, atribuţiile de coordonare a activităţii de instituţiilor de spectacole din subordinea municipalităţii: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera, Filarmonica şi Teatrul pentru Copii „Arlechino”. După cum se vede, doamna Doiciu controla tot, nu-i scăpa nimic… „Decizia retragerii atribuțiilor Ceciliei Doiciu a fost luată pentru a detensiona situația, precum și în urma mai multor reclamații. Vom face un audit în ceea ce privește aspectele reclamate de conducerea TSA”, a transmis reprezentantul Primăriei. Dar ăsta ar trebui să fie doar începutul…
Print