Poezia de luni

Iar te-ai cufundat în stele Și în nori și-n ceruri nalte? De nu m-ai uita încalte Sufletul vieții mele.   În zadar râuri în soare Grămădești-n a ta gândire Și câmpiile Asire Și întunecata mare;   Piramidele-nvechite Urcă-n cer vârful lor mare Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite!”   Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi [...] Citește în continuare