Poezia de luni

Învelișul tău Ca o pasăre în cuibul inimii În râuri de sânge te scalzi Și zbori prin vârful degetelor mele   Când pleci Corpul regăsește infinita lui greutate Și peisajul deschis beant Înseamnă lipsa ta   Cu mâini adânci ca niște panere Mă scoți din oceanul somnului Și capul îmi sună ca o scoică   [...] Citește în continuare