La Wiesbaden, în Germania, există o închisoare în care condamnații au parte de „tratamente” speciale pentru combaterea problemei de fond care i-a condus la săvârșirea de infracțiuni. Printre aceștia se numără și adepți ai ISIS, de mai multe vârste, care au comis ori plănuiau să comită acte de terorism.
Majoritatea celor 300 de delincvenți din închisoare sunt de origine musulmană și au crescut în Germania, țara aleasă de părinții sau de bunicii lor. Confruntându-se cu un val îngrijorător de imigranți musulmani, asistenții sociali din Germania de azi, perturbată de afluxul de străini în căutarea unui refugiu și a unei vieți, trebuie să găsească soluții pentru sutele de delincvenți minori de origine musulmană care le populează acum închisorile și aziluri pentru refugiați.
Tania Masi și Stefano Obini sunt doi dintre acești asistenți sociali care lucrează de mai bine de o jumătate de an cu delincvenții juvenili din închisoarea de la Wiesbaden. Lor li s-au alăturat omul de teatru Arne Dechow și imamul Husamudin Meyer, hotărâți să contribuie substanțial la reeducarea tinerilor afectați de fundamentalismul islamic și „filosofia” grupării teroriste ISIS.
Arne Dechow conduce „Die Werft” („Șantierul naval”), prima și singura trupă de teatru din Germania care lucrează cu condamnați penal. Experiența sa cu infractori de diverse feluri a început acum aproape zece ani și de atunci a descoperit încontinuu nesfârșite suferințe, povești de viață șocante și căi de a ajunge la rădăcinile adânc înfipte ale răului, exprimat în societate prin fapte care se pedepsesc cu închisoarea, de la vandalism la terorism.
În ceea ce îi privește pe tinerii adepți și suspecți ISIS aflați în acest penitenciar, el susține că teatrul ar putea funcționa, pe termen lung, ca tratament pentru deradicalizare. Întruchipând personaje, ei ar putea descoperi emoții și stări pe care nu le-au avut niciodată, ar putea începe să se pună în locul altuia, primul pas spre empatie, o atitudine necunoscută acestor tineri, explică Arne Dechow. Și, mai ales, ar constata că ei înșiși pot fi calea prin care emoțiile extreme, în special ura și furia, se exteriorizează. Printru ei, e important să fie radical hotărâți să se integreze într-o societate care le e radical ostilă și pe care, și din acest motiv, o urăsc, explică specialistul. Și astfel se ajunge la sentimentul de rușine și la furia incontrolabilă a tinerilor vulnerabili, țintele radicalilor care îi recrutează pentru ISIS, și, deci, la demascarea ISIS.
Lucrul efectiv cu deținuții îi dă speranță și încredere omului de teatru german, conștient că încearcă să ajute la descoperirea unui drum spre schimbare într-o perioadă în care radicalismul face ravagii și se folosește de orice mijloc pentru a recruta adepți. Iar demascarea propagandei perverse a ISIS nu e misiune imposibilă, dacă ai o cunoaștere corectă, oricât de superficială, a islamului.
Și apropierea cu pași mici de o asemenea cunoaștere este scopul urmărit de imamul Meyer, care participă la procesul de reeducare.
O mulțime de emigranți din Germania, deși islamici, știu foarte puțin despre islam, despre Coran și despre ce înseamnă a fi musulman, susține imamul, adăugând că ura față de societatea în care trăiesc îi face pradă ușoară și sigură pentru ISIS. Pentru păcatele lor, vor ajunge în iad, așa îi amenință ISIS, oferindu-le ca „soluție” înrolarea în grupare, căci uciderea și sinuciderea ar fi calea spre iertare. Imamul critică dur această perspectivă răstălmăcită, subliniind că lecția Coranului se poate rezuma simplu: fă totul cu milă și recunoștință și asta îți va aduce iertare, liniște și odihnă.
Concepția despre vină și iertare are nevoie de multă atenție, susține clericul, viziunea eronată contribuind semnificativ la adoptarea și consolidarea tendințelor extremiste la tinerii lipsiți de repere clare. Un viitor deradicalizat nu se poate contura decât prin crearea unui context deradicalizat, în care terorismul să rămână departe, iar islamul să rămână religia pacifistă care ar trebui să fie.
Print