Din cauza sprijinului acordat unui teatru din Belarus, cunoscutul dramaturg a intrat în conflict cu regimul la putere. Miercurea trecută ziarul The Independent a publicat un amplu material pe această temă, prezentând pe larg adversitatea dintre dramaturgul britanic, cunoscut şi ca militant pentru drepturile omului, şi preşedinte Belarusului, Alexandr Lukaşenko, stăpânul unei poliţii politice care se numeşte şi acum KGB, supranumitul “papa” care şi-a extins prerogativele schimbând Constituţia în 1996 pentru a putea deveni ceea ce jurnaliştii de la The Independent numesc “un dictator virtual”, cu simptome serioase de tiranie.
Denumit adesea “ultimul dictator din Europa”, Lukaşenko ia orice formă de opoziţe faţă de regimul pe care îl conduce drept dăunătoare statului şi deci intolerabilă.
Povestea acestui conflict este lungă. Tom Stoppard a iniţiat şi a condus o serie de proteste împotriva sistemului represiv din Belarus, care hărţuia Teatrul Liber din aceeaşi ţară încă din 2005 şi care a adoptat o lege abuzivă – potrivit căreia orice străin care accesează internetul într-un internet-café din Belarus trebuie să prezinte paşaportul pentru ca datele să-i fie înregistrate şi KGB-ul să verifice site-urile accesate, sub pretextul luptei împotriva terorismului, a pornografiei şi a pedofiliei. Ca urmare a protestelor sale publice, cunoscutul dramaturg britanic de origine cehă a fost invitat de fostul stat sovietic să vadă că în Belarus democraţia e la ea acasă. La 1 iulie, Stoppard a demonstrat împotriva respectivei legi împreună cu un grup, în faţa Ambasadei Belarusului la Londra. Ambasadorul a ieşit şi a invitat protestatarii – artişti şi jurnalişti – să meargă în Belarus să se convingă că nici vorba de încălcări ale drepturilor omului în ţara cu pricina.
Nataşa Koliada şi Nikolai Kalezin, fondatorii Teatrului Liber din Belarus, au susţinut că invitaţia este doar o capcană, prin care autorităţile la putere în Belarus vor putea arăta imagini în care apar alături de un cunoscut scriitor britanic, indiferent de atitudinea acestuia, indiferent de conţinutul dialogului cu el.
În 2007, Teatrul Nou, cu sediul în Minsk, îi avea ca preşedinţi onorifici pe Tom Stoppard, pe fostul preşedinte ceh Vaclav Havel şi pe muzicianul Mick Jagger. În acelaşi an, a circulat pe internet o înregistrare video în care Vaclav Havel le vorbea locuitorilor din Belarus despre societatea deschisă, despre nevoia de libertate a artiştilor şi despre drepturile democratice, precizează publicaţia menţionată. Drept urmare, autorităţile n-au întârziat să riposteze abuziv. Trei săptămâni mai târziu, au arestat toţi angajaţii teatrului şi oameni din public la începutul unui spectacol. După un interogatoriu care a durat toată noaptea, actorii şi spectatorii reţinuţi au fost puşi în libertate. Mulţi angajaţi ai teatrului au fost disponibilizaţi, iar publicul a fost avertizat că ar putea păţi la fel, dacă va merge în continuare la teatru. În luna mai, Nikolai Kalezin, socrul lui Nikolai Kalezin şi fratele acestuia au încasat o bătaie soră cu moartea cu o oră înainte să plece cu avionul la Londra. Agresorul le-ar fi spus, potrivit ziarului The Independent, “nu vă duceţi la Poliţie, că sunt de la Poliţie”.


Print
sir Tom Stoppard se lupta nu numai cu ultimul dictator din europa, el se mai lupta si cu dna cristina modreanu, ultimul selectioner din europa care VEDE TEATRU CU URECHEA. intr-un text de pomina, dna cristina modreanu a scris (era sa zic cu mana!) ca Tom Stoppard este depasit si e jucat mai mult de trupe amatori. i-am trimis lui Tom Stoppard o traducere a textului dnei cm.
PS. expresia “ultimul selectioner din europa care VEDE TEATRU CU URECHEA” imi apartine si, in cazul in care vreti sa o folositi, va rog sa mentionati autorul.
Am citit un singur text de Stoppard! Dar m-a fascinat. Și-am urmărit din recenzii și cronici (că altfel nu s-a putut, n-am avut cum vedea acest spectacol fiind în Rep. Moldova :((( )reacția la spectacolul dumneavoastră, domnule Victor Ioan Frunză! Vă urez multă baftă!