Gala Absolvențiilor de Master în Artă Coregrafică ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale”, promoția 2013, desfășurată în perioada 19-26 mai, încununează efortul, pasiunea și inteligența depuse pe parcursul a doi ani de zile de către d-na prof.univ.dr. Raluca Ianegic și d-ra asistent univ.drd. Andreea Duță împreună cu masteranzii lor, certificând astfel statutul de profesionist al Artei Coregrafice, recent dobândit de către aceștia.
Spectacolele, create în genuri și stilistici diferite, au fost supuse analizei unui juriu de specialitate format din: Liana Tugearu: critic de dans, Alina Moldovan: teatrolog și Director General al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” București și subsemnata, Simona Șomăcescu: critic de dans, coregraf, profesor și manager artistic. De la reprezentația de dans cu teatru: ”Aparent o cină” al Loredanei Nicola împreună cu Andreea Gavriliu (asistent), compozitor și sound-designer: Theodor Bogdan Lancor, costume: Alina Ene, light-design: Alexandru Bibere și foto: Mihail Octavian Bratu; dans contemporan: “Nu știu” creat de Andreea Belu, efecte vizuale: Ștefan Schultz și Mihai Ciobanu, sound-design și light-design: Alexandru Raptis, scenografie: Chris Burlan și Rodica Știrbu; o transpunere scenică dramatizată: “In/Out” realizată de către către Oana Iuliana Albu, scenografie: Elena Constantin, sound-design: Alin Zăbrăuțean, Oana Iuliana Albu și light-design: Alexandru Bibere, până la spectacolul de teatru-dans: “Zic Zac” al Andreei Gavriliu împreună cu Ștefan Lupu, scenografie: Andreea Săndulescu, asistent scenografie: Alexandru Petre, light-design: Alexandru Bibere, sunet: Alexandru Poiană și montaj video: Gabriel Costin, toate lucrăriile demonstrează o creștere a calității discursului creator, la nivelul tuturor mijloacelor artistice întrebuințate.
În spiritul expresiei “cel mai bun dintre noi să câștige”, anul acesta Cel mai Bun Spectacol de Creație Coregrafică a fost desemnat “Zic Zac”, care își îmbogățește palmaresul și cu Premiul pentru Cea mai Bună Interpretare, adjudecat chiar de autoarea spectacolului, respectiv Andreea Gavriliu. Originalitatea acestui spectacol constă în procedeele regizorale întrebuințate, care amintesc de structura reprezentațiilor commedia dell’arte: diminuarea acțiunii dramatice în favoarea improvizației, disoluția personajului prin crearea mecanismului de marionetă, treceri bruște dintr-un contex într-altul, dintr-un spațiu imaginar în altul, scurtcircuitarea unei secvențe dramatice prin introducerea unui eveniment/element cotidian, etc. Traduse prin mijloace de expresie scenică contemporane, ele crează o atmosferă psihedelică ușor recognoscibilă și accesibilă publicului actual, ocultând în același timp matricea pe care se fundamentează discursul creator. De altfel, pentru cei cărora se adresează reprezentația, e mai puțin important dacă au deslușit sau nu sursa de inspirație, cât mai degrabă efectul produs asupra lor de către spectacol. Iar acesta este major și datorită situațiilor de umor create printr-o înlănțuire de calambururi și situații comice căci, despre lucrurile grave trebuie întotdeauna discutat cu umor! Reușita spectacolului “Zic Zac” se datorează de asemenea celor trei interpreți: Andrea Gavriliu, cu o plastică a corpului extrem de sugestivă, înzestrată în același tim, și cu o inteligență a mișcării nativă, atribute care, de altfel, o recomandă oricărui creator pentru a fi distribuită, Ștefan Lupu, recompensat de către Juriul pentru Artă coregrafică cu recunoașterea publică a prestației sale remarcabile din acest spectacol, și nu în ultimul rând Gabriel Costin, cu o prezență scenică de-a dreptul savuroasă.
După ce ultimile ecouri ale aplauzelor s-au stins iar euforia bucuriei lucrului bine făcut s-a risipit, perspectiva de viitor a acestor absolventi, cu Diplomă de Coregraf, este aproape inexistentă. Începând din 2010 în România nu mai există în organigrama niciunei instituții publice de cultură specifice, postul de coregraf! În același timp, în fiecare an, în jur de 50 de tineri absolvă cursurile Facultățiilor de Coregrafie din țară, specializându-se pentru o meserie care, conform deciziei mai sus amintite, nu este solicitată de către piața muncii! Întrebarea logică care se pune este: există vre-o corelație între piața muncii, care solicită pregătirea elevilor și studenților pentru diferite meserii, Ministerul Educației care oferă această pregătire specializată, Ministerul Munci, respectiv Ministerul Culturii? Segmentul coregrafilor independenți nu poate reprezenta statutul social al întregii bresle, ci doar o componentă a acesteia. Iar dacă avansăm pe firul încâlcit al acestei situații, descoperim că de prea mulți ani Ministerul Culturii n-are nicio persoană anagajată și competentă pentru a răspunde pe de-o parte problemelor specifice domeniului , iar pe de altă parte, să elaboreze politici culturale pentru segmentul coregrafic al culturii române. Să fie acesta unul dintre raspunsurile la întrebarea de mai sus, privind coordonarea factorilor decizionali care, prin hotărârile adoptate, structrurează în cele din urmă piața artistică și piața muncii din România? În mod cert, subiectul rămâne supus dezbaterii publice, cu speranța că lucrurile se vor putea schimba în sens pozitiv, chiar și pentru a evita ca învățământul superior din domeniul artistic să nu se transforme în școli pentru perfecționarea șomerilor!
Print