Ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional de Teatru stă, cum ştim, sub semnul literaturii cehoviene, revizitate în ultimii ani şi de artiştii români, după o perioadă în care piesele genialului doctor cam absentaseră de pe scenele din ţară. Însă prima zi de FNT nu le este dedicată.
Joi, 27 octombrie, se anunţă a fi un fel de prolog la o ediţie care propune o selecţie ce are potenţialul de a mulţumi categorii diverse de consumatori. Însă mulţumirea şi nemulţumirea se vor măsura, fireşte, după 6 noiembrie, când se va încheia festivalul. Până una-alta însă, deschiderea constă într-o invitaţie la o călătorie în timp, în vremuri mai îndepărtate de secolul al XIX-lea. Teatrul Masca va funcţiona şi acum pe post de maşinărie fermecată, cu care se va ajunge în Italia pitorescă şi plină de viaţă a commediei dell’arte, într-un teatru al culorilor, deopotrivă al măştilor şi al chipurilor ascunse sub ele. Teatrul Masca a fost ales să găzduiască prima zi de festival. În afară de cele patru spectacole („Îndrăgostiţii”, „Gemenii”, „Regele Cerb” şi „Slugă la doi stăpâni”), pe care le va juca la sediu joi, instituţia care de ani întregi se luptă să ademenească la teatru şi omul care nu are acest obicei va găzdui şi conferinţa regizorului David Esrig, specialist în commedia dell’arte şi autor al unui studiu important pe această temă. Un început care poate atrage şi care a pregătit o serie de conferinţe susţinute de oameni de teatru mai mult sau mai puţin cunoscuţi, ce vor avea loc în diverse spaţii. Şi în prima zi de weekend, când este programată deschiderea oficială a festivalului la TNB, Teatrul Masca va aduce de acasă spectacole, după cum i-a obişnuit deja pe bucureştenii care se opresc câteva minute într-o staţie de metrou. De altfel, tânăra trupă îşi va păstra obiceiul în ambele weekenduri de festival. Amatorii nu trebuie decât să ajungă în staţia Piaţa Unirii 1.
Programul primelor zile de festival aduce deja spectacole din toate secţiunile, lansări de carte, conferinţe şi discuţii libere. După „Trei surori”, de A. P. Cehov, spectacolul lui Andrei Şerban de la Budapesta, care se va juca la TNB, seara de vineri aduce şi reprezentaţii ale altor producţii aşteptate: „Leonce şi Lena”, de Georg Büchner, în regia lui Tompa Gabor, „Mountainbikerii”, de Volker Schmidt, montarea lui Radu Alexandru Nica, şi „Crazy Stories in the City”, spectacolul lui Arcadie Rusu de la Teatrul Mic, programat pe nocturnă.
Pe lângă o a doua reprezentaţie a spectacolelor lui Andrei Şerban şi Tompa Gabor şi în afară de „Însemnările unui necunoscut”, noua producţie a lui Alexandru Darie, de „Absolut!”, spectacolul regizat de Alexandru Dabija, şi de „Emigranţii” lui Mrozek, de la Clubul La Scena, ziua de sâmbătă aduce două manifestări interesante, un spectacol şi o lansare de carte. În primul caz, este vorba despre „Poveşti călătoare – Capul Verde”, producţie a Teatrului Mediteraneo de la Lisabona. În cel de-al doilea, este vorba despre publicarea unui volum necesar într-o cultură română multă rămasă în urmă la capitolul „carte de teatru”. La ora 17.30, în foaierul Sălii Mari a TNB va avea loc lansarea antologiei „Meyerhold. Scrieri despre teatru”, editată de Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” şi de revista „Teatrul azi”.
Duminică, programul va începe dis-de-dimineaţă, adică la 10.30, ora la care sunt programate discuţiile cu artiştii invitaţi, găzduite de Ceainăria Teatrului Act. O jumătate de oră mai târziu, Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele îşi aşteaptă spectatorii la un dialog liber despre teatru şi nu numai, care se va purta la Sala Atelier de la TNB. Iar seara participanţii sunt invitaţi să privească din nou spre inepuizabila lume şi spre complicata identitate artistică şi biografică a lui Eugène Ionesco. „Cântăreaţa cheală & Lecţia”, spectacol pus în scenă la Teatrul de Comedie de Victor Ioan Frunză, va avea prima reprezentaţie din festival. Aceasta va fi precedată de lansarea volumului „Ionescu/ Ionesco: Un veac de ambiguitate”, de Octavian Saiu. Pe de altă parte, Teatrul ACT va găzdui o reprezentaţie a spectacolului „Absolut!”, după Ion Creangă, regizat de Alexandru Dabija, în care Marcel Iureş spune ca nimeni altul povestea lui Ivan Turbincă.
Print