Se risipiră fastul şi splendoarea
acelei curţi cu duh otrăvitor.
Din tot ce-a fost cândva la Elsinor
au mai rămas doar pietrele şi marea
Dar tu, strigoi din os de domnitor,
colinzi civilizaţii cu-ntrebarea
ce nu-şi găseşte-n palmă dezlegarea
şi n-are-n zodii semn prevestitor.
Reamintindu-ţi clipele acele
când ai străpuns la doamna în iatac
pe şobolanul sfetnic prin perdele
îţi desfăşori dilema fără leac,
de sub mătăsuri, dintre catifele,
şi-o-mplânţi în pieptul fiecărui veac.
Print