La Oradea, Teatru Scurt, la Brăila, „Zile şi nopţi”…

În aceeaşi perioadă, în ultima săptămână a lui septembrie, în două oraşe din ţară se desfăşoară două festivaluri de teatru. La Oradea, de pe 25 septembrie şi până pe 2 octombrie, are loc cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului de Teatru Scurt, iar la Brăila, între 24 septembrie şi 2 octombrie, este programată manifestarea „Zile şi nopţi de teatru european la Brăila. Anul Mihail Sebastian”.

Singurul festival dedicat piesei într-un act din România, festivalul de Teatru Scurt de la Oradea este o manifestare culturală cu o longevitate egalată de puţine festivaluri din ţară. Prima ediţie a avut loc în anul 1976 şi în timp a devenit un eveniment important, aflat, din păcate, mai puţin în lumina reflectoarelor în ultimii ani. 

Ediţia din 2011, pe lângă faptul că reintroduce competiţia, este una specială pentru Teatrul din Oradea, întrucât coincide cu reîntoarcerea actorilor în sediul teatrului, după o perioadă de trei stagiuni, cât au durat renovartea şi restaurarea clădirii.

Ultimele trei ediţii s-au desfăşurat, aşadar, fără premii, dar cea din acest an va acorda cinci premii: pentru cel mai bun spectacol, pentru cea mai bună regie, pentru cea mai bună scenografie, pentru cel mai bun actor şi pentru cea mai bună actriţă.

Prezenta ediţie cuprinde şi o secţiune dedicată teatrului de club şi stradă şi reia un concurs de dramaturgie organizat la Oradea în urmă cu zece ani. Este vorba de creaţie dramatică într-un act… Concursul e organizat în parteneriat cu Revista Familia din Oradea. Un juriu de specialitate va acorda marele premiu ce constă în publicarea piesei câştigătoare în următorul număr al revistei, după încheierea Festivalului de Teatru Scurt.

Evenimentul se va deschide cu un spectacol al Teatrului Oradea, „Scripcarul pe acoperiş” de Joseph Stein, în regia lui Korcsmáros György un cunoscut regizor din Budapesta. Din programul acestei ediţii fac parte mai multe producţii din Bucureşti sau din ţară, precum: „Unde-i revolverul?”, de la Teatrul Naţional din Craiova, în regia lui Mircea Cornişteanu, „Casa Bernardei Alba” de la Teatrul Dramatic „Ion  D. Sîrbu” Petroşani, în regia lui Sorin Militaru, „Pyramus & Thisbe 4 You” de la Teatrul Odeon, în regia lui Alexandru Dabija, care este prezent şi cu o montare de la Teatrul din Braşov, „Despre iubire la om”, după Cehov. Apoi, „Metoda” lui Theodor-Cristian Popescu, de la Teatrul Nottara din Bucureşti, „Lecţia & Cântăreaţa cheală” de la Teatrul de Comedie, în regia lui Victor Ioan Frunză, precum şi producţii de la „Auăleu Teatru de Garaj şi Curte”, sau recitaluri precum „L-V: 8-16” de Rodrigo Garcia şi Ioana Păun, cu Lari Georgescu, sau „O femeie singură” de Dario Fo, cu Maia Morgenstern.

Programul este divers şi destul de bogat la Oradea, cu aproximativ patru evenimente pe zi.

Ceva mai sărac este festivalul de la Brăila, care exploatează prea puţin (a se citi „deloc”) „anul Mihail Sebastian”… Sunt incluse în program câteva spectacole importante din ţară, precum „Metoda” lui Theodor-Cristian Popescu, ce va migra de la Oradea (unde se joacă pe 28 septembrie) la Brăila (unde e programat pe 1 octombrie). Este şi cazul reprezentaţiei „Casa Bernardei Alba” a lui Sorin Militaru, invitată la ambele manifestări. Apoi „Sfârşit de partidă” de la Mteropolis, în regia lui Alexandru Tocilescu, „Miriam W” al lui Radu Afrim, „Felii” cu Ofelia Popii, de la Sibiu sau „XXL – Fat Pig” în regia lui Cristi Juncu, de la Teatrul Act. Selecţia de la Brăila include şi recitalul Ioanei Zărnescu „Aşa sunt eu, Femme fatale”, prezentat de actriţă în cadrul Galei HOP de la Mangalia, sau spectacole de teatru de păpuşi.

De asemenea, în Holul monumental – Teatrul din Brăila are sediul într-una dintre cele mai frumoase clădiri din ţară – vor avea loc recitaluri şi alte câteva manifestări paralele, precum conferinţa „Clasicii în mileniul III. Scurtă incursiune în teatrul lui Silviu Purcărete”, moderată de Ion Parhon.

Cele două festivaluri sunt doar începutul unei suite ce va continua în această toamnă, dar suprapunerea lor este o dovadă de lipsă de sincronizare, mai exact de sincronizare greşită. Ceea ce e valabil pentru multe alte manifestări culturale în România şi pledează în favoarea unei agende culturale anuale, realizată la nivelul întregii ţări. Numai că asta e o poveste ce ar dăuna grav spiritului balcanic de pe meleagurile noastre…