Atunci când spui „teatru”, primul lucru la care îţi zboară imaginaţia este o sală mare şi confortabilă, cu o scenă de scândură, reflectoare, culise, cortină de catifea, foaier şi garderobă. Când spui „teatru independent” vezi cu ochii minţii mai degrabă un spaţiu micuţ, intim, cu un practicabil pe post de scenă, două-trei surse de lumină, [...] Citește în continuare