TEATRUL INEXISTENT s-a născut spontan şi într-un mod absolut necesar în noiembrie 1998. „Maternitatea” sa a fost sala Teatrului PODUL, într-o după-amiază geroasă de iarnă.
El este o formulă artistică alternativă; se auto-intitulează „de underground” şi are ca suport legal Fundaţia culturală non-profit „QUANTUM”.
Nu are sediu fix şi nici trupă fixă. El există doar prin spectacolele sale, datorită entuziasmului unor tineri artişti (actori, scenografi, coregrafi, dramaturgi, muzicieni), care subscriu spiritului de revoltă şi frondei artistice a vremii lor, şi datorită bunăvoinţei unor instituţii de cultură (şi nu neapărat) din Bucureşti sau din ţară, care le-au găzduit/sprijinit o parte din spectacole.
În opinia celor care participă la activitatea sa, TEATRUL INEXISTENT nu este numai o formă de teatru underground, ci el reprezintă o “tribună” de la care artiştii non-conformişti şi curajoşi îşi pot declama „manifestul” creaţiei lor. Prin faptul că această companie se află în permanentă căutare de adevăr, simplitate şi emoţie, ea ocrotşte şi încurajează orice spirit nou de introspecţie şi expresie artistică. Teatrul nostru se auto-defineşte ca „laborator”; ca atanor în care „alchimia” spectacolului începe de la „aş vrea să spun…” şi se încheie cu „cred că am spus…”.
Legile sale (mai mult sau mai puţin scrise) funcţionează pe baza câtorva repere dintre care cele mai importante sunt solidaritatea şi asumarea erorilor.
1. Nimeni nu este mai breaz decât altul.
2. Cine se desolidarizează de crezul artistic comun se expune oprobriului trupei.
3. Modestia şi rigoarea sunt premisele succesului.
4. Eşti liber să gândeşti orice, să faci orice, să întreprinzi orice, atâta timp cât partenerii tăi nu suferă de pe urma actelor tale.
5. Nu importă cât de vitrege sunt condiţiile de lucru, important e să crezi în ceea ce faci şi să faci ceea ce crezi.
6. Sinceritatea este prima condiţie pentru a fi numit membru al echipei.
7. Interesul artistic primează intereselor personale, iar interesul colectiv primează celui individual.
8. Oricine are dreptul la o a doua şansă, dar a treia a se capătă cu sacrificii.
9. Nimic nu pică din cer; totul se dobândeşte.
10. Nu te teme să devii tu însuţi – eşti artist !
Spectacole produse
De la înfiinţare şi până azi, TEATRUL INEXISTENT a avut următoarea activitate, de multe ori recompensată cu premii şi nominalizări în diferite festivaluri naţionale sau internaţionale:
„Banca”, de Theo Herghelegiu, o comedie contemporană, despre problemele unui tânăr care iubeşte trei femei deodată (Teatrul LUNI de la Green Hours, clubul BARBAR, Muzeul Literaturii Române, Teatrul PODUL, Teatrul de vară din Parcul Naţional);
„Feerie de iarnă”, spectacol muzical pentru copii, jucat în perioada sărbătorilor de Crăciun în diferite spaţii neconvenţionale (grădiniţe, orfelinate etc.);
„Să zbori spre paradis…”, de Theo Herghelegiu, un one-woman show despre condiţia tânărului artist, in interpretarea actriţei Dana Voicu (Muzeul Literaturii Române, Teatrul ACT);
„Vitrina”, spectacol de muzică şi poezie, realizat pe texte de Saviana Stănescu şi Peter Schrager (Studio MARTIN, Muzeul Literaturii Române, Goethe Institut, Institutul Francez din Bucureşti, Club 66 din Suceava);
„Domnul şi Doamna Oval” , de Theo Herghelegiu, o comedie horror despre soarta celor care sunt „altfel” şi sfârşesc prin a fi mutilaţi de societatea mediocră (Teatrul LUNI de la Green Hours, Teatrul ACT);
„Cum se face…”, după Roberto Mazzuco, o comedie despre cum se face un spectacol, care ridică discret „cortina”, lăsând spectatorul saă arunce un ochi în culise (Teatrul ACT);
„Numărătoarea inversă”, de Saviana Stănescu, o comedie neagră despre o femeie care se eliberează de traumele copilăriei săvârşind o crimă.
(Teatrul ACT);
„Omul din lectică”, un scenariu după 7 autori celebri, o parabolă a morţii şi a cotidianului care ne ucide lent şi sigur (în colaborare cu CIAC şi cu Teatrul ACT);
„Lupul şi cei 7 iezi” şi „Oda bucuriei”, două spectacole-exerciţiu prezentate în cadrul Întâlnirii Teatrale a Tinerilor de la Bussang, Franţa, 2000 şi 2001;
„Premiera”, de John Cromwell, un spectacol despre viaţa nevăzută a unei mari actriţe (ex-star Hollywood), surprinsă cu 30 de minute înainte de a intra în premieră cu rolul Arkadinei din „Pescăruşul” lui A.P. Cehov (Teatrul ACT);
„Un om pentru o cauză”, după Eugen Ionescu, monodramă în interpretarea actorului Daniel Iancu, un spectacol despre revolta, inadapatare şi curajul de a spune ce gândeşti, oriunde te-ai afla (Clubul LA SCENA);
„Locuind cu vampirul”, de Theo Herghelegiu, o comedie despre alterarea relaţiilor de familie şi sociale, despre pierderea atenţiei pentru cei de alături şi despre dezumanizare în general (Clubul LA SCENA);
„Viaţa lui Helge”, de Sybille Berg, un muzical SF neconventional, despre lumea noastră în urma unui cataclism care lasă la putere animalele pe Terra, iar oamenii sunt doar holograme activate de puteri demiurgice. O parabolă a ratării cauzate de fricile şi de temerile dinlăuntrul nostru (Teatrul ACT);
„Alegerea” sau „Ciudata întâlnire dintre un băiat care a sărit de pe pod şi o fată care a băut ipecacuana”, de Benjamin Bettenbender, o poveste trsită, dar simpatică şi în final comică a doi tineri sinucigaşi care se întâlnesc întâmplator şi decid să moară sau să traiască împreună – rămâne de văzut… (coproducţie Teatrul LUNI de la Green Hours – Compania T.I., spectacol jucat la Green Hours);
„A fost odată undeva”, de de Eduard Jighirgiu, o poveste fantastică despre dragoste şi recluziune, desrre imposibilitatea iubirii într-o lume care şi-a anulat sau şi-a pierdut sensibilitatea (coproducţie Teatrul NOTTARA – Compania T.I. , spectacol jucat la Teatrul Nottara);
„Mama este numai una”, spectacol-coupé. Partea I: „Proastă cu spume”, de Cusi Cram – drama unui tânăr ce încearcă să-şi salveze mama, grav bolnavă, şi sfârşeşte prin a se împăca cu sfârşitul ei, abandanonând orice tentativă de luptă; Partea a II-a: „Arunc-o pe mama din avion” de Sheri Wilner – o comedie despre relaţia copil-părinte, văzută prin ochii unei stewardesse de pe o cursă internă de pe teritoriul SUA (Clubul LA SCENA);
„Noaptea arabă”, de Roland Schimelpfennig, un spectacol despre condiţia emigranţilor în Europa de Vest, o stranie împletire de fantastic şi de real, o fabuloasă punere în pagină a crizei de identitate care marchează acest secol (coproducţie Teatrul Foarte Mic – Compania T.I., spectacol jucat la Teatrul Foarte Mic);
„Eu, tu şi Costică”, triptic de monodrame: „Ronald, clovnul de la Mc Donald’s”, de Rodrigo Garcia – Drama unui actor sudamerican pătimaş şi revoluţionar, pe care însă îl doboară foamea. Pe noi toţi, până la urmă, ne doboară!..; „Vă urcaţi la prima?”, de Theo Herghelegiu – O doamnă spre 40 de ani, divorţată si devotată meseriei de lingvist academician, aşteaptă 45 de minute tramvaiul. Nemaiştiind unde să caute sensul în viaţă, începe să-l caute în dicţionare. Speră ca definiţiile să-i dea ce nu i-a dat destinul. Ce curaj pe ea!; „Moscova-Petushki”, dramatizare după Venedict Erofeev – Un fost brigadier moscovit, impregnat de spiritul filozofiei şi al vodcii, se duce cu trenul să-şi vadă iubitul. Călătoreşte către o speranţă; de fapt, spre el însuşi, numai că la destinaţie îl aşteaptă o surpriză – moartea. (Teatrul ARCA);
„Ploaia care nu-ncetează”, de Theo Herghelegiu, o poveste despre condiţia teatrului, despre cum imaginaţia, fantasticul şi viaţa însăşi trebuie să influenţeze lumea scenei şi despre cum lumea teatrului trebuie să descindă în real şi să-l transforme într-un spaţiu al poveştilor şi-al cautarilor spirituale (coproductie teatrul BACOVIA – Compania T.I., spectacol reprezentat la teatrul Bacovia, Bacău);
„Supermarket”, primul muzical 100% românesc (libret de Theo Herghelegiu, muzica originală de Eduard Jighirgiu), coproducţie Teatrul ARCA – Compania T.I. (Clubul LA SCENA, Teatrul de Operetă „Ion Dacian”);
„Cele trei Roxănici”, de Theo Herghelegiu, un experiment teatral pe tema ALEGERILOR pe care le facem în viaţă; spectacolul face parte dintr-un proiect mai amplu, numit „Proiectul 3R” şi este realizat da Teatrul UNTEATRU.
Print