Zeci de teatre în pericol, artă „verde” şi Hamlet rănit

Un tur al presei britanice de săptămâna trecută este suficient să-ţi întărească impresia că agitata, hiperactiva viaţă teatrală din Marea Britanie nu înseamnă, cel puţin nu anul acesta, numai lapte şi miere, numai spectacole unul şi unul, artişti şi manageri dedicaţi şi încasări de miliarde de lire. Înseamnă, la nivelul valorii, aşteptările mari ale criticilor pretenţioşi, care nu se sfiesc să spună lucrurilor pe nume şi să desfiinţeze producţii şi prestaţii artistice, şi obligaţia presantă a oamenilor de teatru de a fi, dacă nu la înălţime, măcar la un nivel minim de valoare.

În pragul desfiinţării

În ce priveşte problemele administrative, în prezent este vorba despre pericolul iminent al subfinanţării sau al nonfinanţării în care se află nu zeci, ci sute de organizaţii artistice, printre care şi companii de teatru, pericol provocat şi de hotărârea de guvern anunţată săptămâna trecută la Londra, unde criza financiară e cât se poate de reală. Potrivit anunţului oficial, în 2012 nu mai puţin de 206 de companii de teatru, galerii de artă şi centre artistice din zona independentă vor rămâne fără finanţare de stat sau vor avea un buget scăzut drastic. Printre instiţiile vizate se numără şi multe teatre respectabile şi apreciate: Almeida Theatre Company, Riverside Studios şi Derby Theatre (acestea două având alocat un buget de 0 lire pentru 2012), Exeter Northcutt etc. Multe organizaţii de pe lista neagră sunt în pragul desfiinţării, nemaigăsind resursele financiare necesare supravieţuirii, au declarat reprezentaţii lor pentru ziarele britanice.

Dar documentul prevede nu numai scăderi usturătoare, ci şi creşteri spectaculoase. În general, majorările au mers către proiecte independente în domenii ca artele plastice şi literatura. În teatru, marele câştigător este Barbican Centre, care va avea la dispoziţie o subvenţie de stat mai mare cu 108,7%, a anunţat ziarul „The Telegraph”.

Teatru fără carbon, la vremuri de restrişte

În cartierul Dalston din estul Londrei se află Arcola Theatre, care-şi propune să devină primul teatru din lume care fuge de carbon ca dracul de tămâie. Pentru a-şi duce proiectul la bun sfârşit, directorul executiv Ben Todd trebuie să mai strângă 100.000 de lire sterline. Noul sediu, în care trupa funcţionează de la sfârşitul anului trecut, s-a construit fără niciun pic de ciment şi cu puţină cherestea. Scena, toate uşile şi un corp sanitar au fost reciclate în spiritul esteticii dorite de arhitect. Iar sistemul de iluminare tip LED reduce consumul de curent electric cu 20-30%. E şi acesta un mod de a înfrunta criza, fără îndoială.

Viaţa e un teatru…

O criză, dar de cu totul altă natură, l-a pândit pe scenă, într-un moment-cheie, pe Hamlet însuşi, tocmai când îl juca Conor Madden, lunea trecută, la Everyman Theatre din Cork, Irlanda. În scena finală a duelului, sabia l-a străpuns “de-adevăratelea” sub ochi şi interpretul s-a prăbuşit imediat, spectatorii rămânând nemişcaţi, convinşi că actorul îşi joacă rolul. Însă directorul Alan Stanford a intrerupt spectacolul şi a anunţat publicul că sângele şi ţipetele nu fac parte din spectacol, care nu poate continua în absenţa prinţului. Acesta a ajuns imediat la spital, unde a rămas până miercuri. Dar “totul e bine când se sfârşeşte cu bine”, ceea ce sperăm să se întâmple şi în cazul multor teatre britanice care nu vor să tragă Cortina şi să-şi închidă porţile.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.