Poezia de luni

Avem timp pentru toate. Să dormim, Să alergăm în dreapta și în stânga, Să regretăm ce-am greși și să greșim din nou, Să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine, Avem timp să citim și să scriem, Să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris, Avem timp să facem proiecte și să [...] Citește în continuare

Poezia de luni

O dungă roşie-n zări se iscase şi plopii, trezindu-se brusc, dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind, mi i-au atins.   Mă ridicam din somn ca din mare, scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte, visele, sprâncenele cristalizate de sare, abisele.   Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă, urcând un soare neobişnuit. Adânc, lumina-n ape [...] Citește în continuare

Poezia de luni

aș fi simțit nevoia să scriu o bucată de proză să decartez un zid de povești cărămidă cu cărămidă dar am repetiții la zece și-nainte de asta trebuie să ajung și la poștă așa că va trebui să scuip scurt o poezie în praful de pe drum ca să doară, poate, mai puțin timpul scurt [...] Citește în continuare

Poezia de luni

ce înseamnă pentru tine ora unsprezece noaptea pe malul mării când luna are un halou suspect ca gluga trasă strâmb pe capul ras şi numeri cum se-aprinde şi se stinge farul intimidând iluzia unei bătrâne cum în cazărmi soldaţii povestesc de slujnice cu largi cămăşi de pânză sunt animale care plâng sunt pietre care se [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Nu-s ochii dragei mele stropi de soare Şi roşul gurii ei nu-i de coral. De-i albă neaua, sânu-i oacheş pare Şi negrul păr i-e ca o sârmă-n val. Ştiu roze albe, ştiu şi roze roşi, Dar nu-i socot obrajii trandafiri Şi-s bălsamuri mai dulci să le miroşi Decât e boarea întregei sale firi. Îmi place [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Lehămețit de tot, aş vrea să mor: Să nu mai văd netrebnici îmbuibaţi, Pe cei cinstiţi, în cerşetori schimbaţi, Credinţa, marfă ieftină-n obor,   Fecioara pură – scoasă la mezat, Onoarea – aur fals, înşelător, Cel drept, de forţa strâmbă-nfrânt uşor Desăvârşirea luată drept păcat,   Frumosul – sugrumat de-un zbir mârşav, Cuminţii – bănuiţi [...] Citește în continuare

Poezia de luni

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci, Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi. Nu te-ai uitat o dată înapoi!   Ţi-as fi făcut un semn, după plecare, Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?   Voiam să pleci, voiam şi să rămâi. Ai ascultat de gândul ce-l dintâi. Nu te [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Fără de graiuri gure şi ochi făr’ de priviri, Făr’ de mişcare forme, şi încă, vai! ce este Mai sec în astă lume şi mai nemernic, teste Făr’ de gândiri şi inimi lipsite de simţiri!   Aşa ne pomenirăm, deodată, fără veste, Trecând p-aci, prin jocul capricioasei firi. Bizar! Fiinţe fără fiinţă, trecem peste Pocitul [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Trecut-au anii ca nouri lungi pe şesuri Şi niciodată n-or să vie iară, Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,   Ce fruntea-mi de copil o-nseninară, Abia-nţelese, pline de-nţelesuri – Cu-a tale umbre azi în van mă-mpesuri, O, ceas al tainei, asfinţit de sară.   Să smulg un sunet din [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Înnebunitele ploi şi ploile calme, Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei, Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit, Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă, Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi, Să ameţească, privindu-mă [...] Citește în continuare