Erotism, iluzie şi putere…

De ce să montezi în acest moment „Balconul” lui Jean Genet? Pentru că tema e actuală, pentru că jocul de-a puterea şi de-a iluzia puterii e mai la modă ca oricând, pentru că poliţia ocroteşte impostura, pentru că bordelul (cu diversele lui implicaţii) este o prezenţă de care nici o epocă nu s-a dezis, iar cea de-acum cu atât mai mult, pentru că revoluţiile se fură, pentru că iluziile se îneacă, acum poate mai mult ca oricând, în ele însele, pentru că erotismul şi puterea întotdeauna s-au întâlnit şi s-au înţeles de minune. Desigur, sunt suficiente motive pentru care să incluzi un asemenea text în repertoriu.

Stagiunea Teatrului Naţional din Craiova s-a deschis cu acest spectacol, în regia lui Nicu Nitai, absolvent al IATC Bucureşti şi care acum este director şi regizor de teatru în Israel. De ce anume a montat el „Balconul” lui Jean Genet, asta e altă poveste… Motivele pentru care piesa scrisă undeva pe la mijlocul anilor ’50 ai secolului trecut ar putea avea succes pe orice scenă, cu atât mai mult a unui teatru din provincie, ar putea fi la fel de multe ca cele pentru care e bine să ocoleşti un asemenea text. Care, deşi actual, aşa cum spuneam, este încărcat cu multe răsuciri de plan, cu jocuri complicate de-a puterea iluziei şi de-a iluzia puterii, cu schimbări de planuri în fiecare moment. Şi care, dacă nu sunt descâlcite regizoral, riscă să rămână departe şi impenetrabile pentru public.

Ce se întâmplă în spectacolul de la Craiova? Regizorul optează pentru o montare cumva corectă a textului, care să apese mai ales acea pedală a comicului de suprafaţă la care publicul reacţionează de obicei fără excepţie. Şi a găsit câteva soluţii pentru asta: costume (create de Sanda Mitache) ce-şi caracterizează personajele hiperbolizându-le cu intenţia de a le ridiculiza, construieşte situaţiile scenice din bordel mizând tocmai pe efectul comic (prelatul de sub hainele căruia iese una dintre locatarele permanente ale bordelului, judecătorul care se târăşte în genunchi sărutând pantofii târfei, generalul care se joacă de-a victoria cu una dintre fete costumată în cal etc.) Nu lipseşte nici intenţia de a da profunzime şi greutate montării prin scene încărcate de simboluri (care, din păcate, îngreunează şi mai mult textul lui Genet), un anume joc de-a oglinzile creat cu scopul de a exprima prin metafore scenice, vizuale simbolistica textului. Şi nu lipseşte nici încercarea de a îndulci seriozitatea piesei făcând-o digerabilă pentru publicul actual, prin cântecelele cu iz de musical…

Care e povestea? O casă de iluzii (mai mult decât un simplu bordel, căci clienţii care intră aici vin să-şi descopere în oglinzile Irmei propriile vise şi fantasme, proiecţiile lor despre ei înşişi), o revoluţie, puterea care moare, apoi transferul şi jocul atât de simplu prin care surogatele iau locul autenticului, fantasmele transformate în realitate şi care odată devenite realitate nu-i mai bucură pe cei ce ajung să le trăiască. În bordelul doamnei Irma planurile se inversează, fantezia înlocuieşte realitatea exemplificând brutal ideea că nimic fundamental nu se schimbă niciodată, că totul e joc şi schimb de roluri.

Ideea teatrului în teatru, aşa cum o construieşte regia, se dezvăluie de-abia în ultima scenă când actorii ies din scenă, iar iluzia la puterea a treia se destramă: Irma transformată peste nopate în regină redevine Irma, matroana bordelului şi apoi actriţa care scoate costumul şi joacă un rol într-o sală, repetând o piesă…

Ce nu funcţionează în montarea de la Craiova? O anume inconsecvenţă în construcţia personajelor şi a planurilor şi interpretarea… Cu excepţia lui Ilie Gheorghe, care îşi creează rolul cu o stranietate ce se ridică mult peste ceea ce se întâmplă în scenă, şi a Nataşei Raab care, de asemenea, are meritul că e consecventă cu ea însăşi, interpretarea întregii trupe parcă se pierde undeva între complicaţiile piesei (multe lăsate nedesluşite) şi o regie care de cele mai multe ori n-a făcut altceva decât să lase textul să vorbească…

Print

Un Comentariu

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.